Nemuritorul Haplea în benzile desenate interbelice

„Dimineața Copiilor” a apărut ca supliment separat al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”, sub direcția lui Nicolae Batzaria (1874-1952) și Teodor Castrișanu, doi scriitori pentru copii cunoscuți în epocă (după un an, T. Castrișanu se va muta la „Universul Copiilor”).

Primul număr a apărut duminică, 18 februarie 1924. Avea 16 pagini, coperta și două pagini în culori, cu un roman în serial semnat de Moș Nae, povestiri, fabule și poezii scrise de autorii menționați dar și de alții, și cel puțin câte o ilustrație pe fiecare pagină, realizată de Marin Iorda. În fiecare număr, o pagină este rezervată povestirilor în imagini (benzilor desenate) și chiar din primul număr apare o scurtă BD de Iorda, „Pescarul și vânătorul”.

Dar, deja din al doilea număr, își face apariția Haplea, cel mai celebru personaj de BD din România, creat de Batzaria (care semnează Moș Nae) și conturat grafic de Marin Iorda. Aproape în fiecare număr de acum înainte vor apărea aventurile lui Haplea („Vaca lui Haplea”, „Ochelarii lui Haplea”, „Haplea nu e Haplea” etc.), ale familiei sale, coana Frosa, Hăplina și Hăplișor, și ale vecinilor Prostilă și Tănase. Ca o curiozitate, Moș Nae apare ca personaj în multe dintre BD-urile cu Haplea, în calitatea sa de naș al celebrului cuplu. Evident, în revistă vor fi publicate benzi desenate și de alți desenatori, precum C. Benedek, Anatol Sirin, Gusty, Vladimir Grescenco etc.

În vara lui 1936, numele lui Batzaria dispare de pe frontispiciul revistei: își dăduse demisia de la „Dimineața Copiilor” și se va muta la „Universul Copiilor”. Va urma un carusel al directorilor, C. Băleanu, Marin Iorda (1937-1938), scriitorul Tudor Teodorescu Braniște, care micșorează spațiul alocat BD-urilor. La sfârșitul lui decembrie 1937, guvernul de extremă-dreapta Goga-Cuza a interzis apariția ziarelor „pro-evreiești” și de stânga, „Adevărul” și „Dimineața”. „Dimineața Copiilor” continuă să fie publicată (acțiunile sale fuseseră vândute unor proprietari români) până în 1941.

Marele merit al acestei reviste a fost (printre multe altele) că a permis genialului tandem Nicolae Batzaria/Marin Iorda să dea naștere celui mai cunoscut personaj de benzi desenate din România: nemuritorul Haplea. Trăgându-și seva direct din Caragiale, Haplea este prototipul românului obișnuit, în egală măsură naiv și „dăștept”, fraier și șmecher, fricos și curajos. Si astăzi, după aproape o sută de ani de la nașterea sa, îl întâlnim în fiecare zi pe stradă și chiar îl vedem în oglindă, atunci când suntem sinceri cu noi înșine.

În altă ordine de idei, să remarcăm și faptul că, spre deosebire de alte țări (SUA, Franța, Belgia etc.), unde până prin anii ’50 personajele BD erau proprietatea editorilor, Batzaria și Iorda nu și-au disputat niciodată paternitatea personajului, nici între ei, nici cu editorul. Marin Iorda a realizat în 1927 desenul animat Haplea, unul dintre primele din țara noastră și, în orice caz, cel mai vechi care s-a păstrat, iar Batzaria a publicat piese de teatru și romane cu Haplea, iar după 1938 (și chiar și mai înainte) a scris scenarii cu celebrul personaj și pentru alți desenatori.