Autor 5274 vizualizări


Museionul sau Muzeul din Alexandria a fost unul dintre cele mai importante centre intelectuale ale lumii elenistice. Instituţiile cuprinse de acesta, inclusiv faimoasa bibliotecă din Museion, sunt o emanaţie a dorinţei constante de a conserva legăturile cu tradiţia şi cultura Greciei Antice. Toate informaţiile care ne parvin despre Museion şi a sa bibliotecă, asemanată deseori cu Academia lui Platon, se regăsesc în operele autorilor din Antichitate.

Specialiştii consideră că Museionul a fost construit în timpul stăpânirii grecilor în Egipt, mai specific, de către Ptolemeu I Soter. Istoria Muzeului  din Alexandria începe cu funcţia sa religioasă, de loc dedicat adorării celor nouă muze, patroanele artelor. Între timp, muzeul a căpătat o funcţie predominant culturală, atât datorită acestor edificii pe care le cuprindea, cât şi datorită personalităţilor culturale care au vizitat Museionul sau chiar au ocupat diverse funcţii în cadrul său.  

Dintre acestea, de amintit sunt Zenodot, pupil al lui Homer şi primul bibliotecar din Museion, Callimah, poet şi erudit elenist, director al Bibliotecii din Alexandria, Eratostene, fondatorul geografiei matematice, Erasistrate, fondatorul Şcolii Medicale din Alexandria, Euclid, părintele geometriei şi mulţi alţii.

Titlul de muzeu dat instituţiei nu are similitudini cu sensul capatat de acest cuvant in timpul Renasterii, de instituție care se ocupă cu păstrarea, cercetarea, valoarificarea și expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, științific şi artistic. Deşi loc pentru cultivarea şi potenţarea culturală, Museionul inventaria locuri destinate promenadei, grădini, o sală de şedinţe, altare, biblioteca şi anexe precum o grădină botanică, un observator şi un institut dedicat anatomiei. 

Funcţionarea Muzeului era asigurată de cei aproximativ 1.000 de cercetători şi de personal. Toţi aceştia erau remuneraţi pentru serviciile lor, erau scutiţi de taxele publice şi primeau cazare. Museionul era administrat de un preot, numit de faraon.

 Biblioteca din Alexandria

Faima bibliotecii din Museion a sporit odată cu numărul de cărtţi pe care le cuprindea. Structura ei era eteroclită, aceasta însumând cărţi din toate domeniile, de la manuscrise ce tratau subiecte ştiinţifice sau artistice, la teme banale, prozaice.

Un istoric de secol al XII-lea afirmă că biblioteca acomoda în jur de 500.000 de volume, în timp ce predecesorii acestuia considerau numărul de 700.000 de volume. Sălile de lectură erau şi ele numeroase, fiind divizate de pereţi pe care se aflau rafturile cu manuscrise. Sălile erau circulare şi cuprindeau bănci de aceeaşi formă. Domeniile de cercetare erau diverse, biblioteca reprezentând o formă incipientă a universităţilor din ziua de astăzi.

 Distrugerea biblioteciiSfârşitul acestui edificiu se leagă de Primul Triumvirat, mai degrabă de războiul civil dintre Cezar şi Pompei. Primul ajunge în Egipt în căutarea lui Pompei, care fusese ucis de Ptolemeu şi ai căror urmaşi concurau cu Clopatra pentru tronul Egiptului. Armata egipteană a depăşit-o numeric pe cea romană, iar aceasta din urmă i-a incendiat flota pentru a preveni sosirea aliaţilor Egiptului. Însă focul s-a extins până în oraş, iar biblioteca din Museion a ars. Această poveste nu este unanim acceptată, însă în toate sursele antice se vorbeşte fie despre arderea bibliotecii în sine, fie despre arderea integrală a cărţilor. Chiar dacă distrugerea bibliotecii este învăluită în mister, cert e ca Museionul a fost un important centru polivalent, care oferea cărturarilor din întreg imperiul şansa de a studia diverse domenii culturale. Termenul de muzeu atribuit acestei instituţii a stat la baza sensului contemporan al cuvântului, stabilit în epoca Renaşterii, epocă a revirimentului valorilor antice. Mai mult, structura şi organizarea Museionului au fost utilizate în Europa în alcătuirea universităţilor, structură şi organizare care s-au propagat până în zilele noastre. Bibliografie
http://www.touregypt.net/featurestories/mouseion.htm, 15.01.2016