München ’72. Olimpiada lui Patzaichin

Autor 4303 vizualizări


Venirea lui Nicolae Ceaușescu, ca succesor al lui Gh. Gheorghiu-Dej în fruntea Partidului Comunist Român, a însemnat, fără discuție, un important pas înainte și pentru dezvoltarea mișcării noastre sportive. Fostul General Ceaușescu răspunsese pe linie militară de Clubul Sportiv al Armatei (inițial C.C.A., mai apoi Steaua), căruia îi va rămâne fidel până la capăt, dar, odată cu această pasiune a sa, se va putea dezvolta și restul sportului, primul pas fiind instituirea, în 1966, a Medaliei „Meritul Sportiv”. Acesta a fost însă numai preludiul, pentru că în următorul an a luat ființă Automobil Clubul Român, afiliat imediat la Federația Internațională a Automobilului, iar Consiliul de Miniștri a emis Hotărârea nr. 629 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de educație fizică și sport.

Câteva luni mai târziu, la 3 iulie 1967, este luată Hotărârea C.C. al P.C.R. cu privire la reorganizarea activității de educație fizică și sport, în baza căreia are loc, la 28-29 iulie, Conferința pe țară a mișcării sportive. În cadrul acesteia s-au adus modificări esențiale activității de educție fizică și sport, renunțându-se la modelul sovietic și luând ființă Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport (CNEFS), ca organ central de conducere a întregului sport românesc. Drept urmare, la 28 decembrie același an, Marea Adunare Națională adoptă Legea nr. 29, cu privire la dezvoltarea educației fizice și sportului, prin care aceste activități au fost proclamate „de interes naţional” Demnă de reținut această etichetare, mai ales în zilele noastre, când „Apelul celor 60 de mari campioni olimpici și mondiali“, lansat înaintea ultimei campanii electorale din 2016, trage un sever semnal de alarmă și propune ca educația fizică și sportul să fie incluse în viitorul proiect de țară, tot ca activități de interes național.

 Operațiunea „Olimp ’72”

În fața grijii arătate mișcării sportive, și după progresul înregistrat la Jocurile Olimpice din Mexic, era firesc ca pentru Olimpiada de la München, din 1972, atât ambițiile, cât și pretențiile românilor să crească direct proporțional. Drept urmare, și delegația care ne va reprezenta acolo va fi una dintre cele mai consistente, alături de cei 289 de sportivi (139 de bărbați și 30 de femei), antrenori, arbitri și oficiali, făcând deplasarea la această ediție a J.O. și alți circa 400 de turiști ai BTT, ACR și membrii Ansamblului „Rapsodia Română”. Se subînțelege, deci, că și măsurile luate de Securitate, pentru a preîntâmpina eventualele cereri de azil în Germania, să fie excepționale. Și, potrivit datelor din arhive – publicate de Valentin Vasile în „Caietele CNSAS” – pentru supravegherea acelei numeroase delegații au fost asigurați 116 informatori și colaboratori, alte 83 de „surse oficiale”, plus 13 ofițeri de securitate incluși în delegația oficială! Totul fusese planificat riguros, sub denumirea de cod „Olimp ’72”, iar în cadrul Direcției Generale de Contraspionaj s-a înființat „Colectivul Olimp”. În ciuda acestor măsuri, au rămas în Germania 39 de persoane, dintre care doar trei au fost sportivi și doi antrenori.

La această a XX-a ediție a Jocurilor Olimpice au luat startul 7.894 de sportivi (6.723 bărbați și 1.171 de femei), reprezentând 121 de țări, la capătul competiției România ocupând un spectaculos loc 12 în clasamentul pe puncte, respectiv 13 în topul pe medalii, cu un total de 16 medalii (3 de aur, 6 de argint și 7 de bronz).

 Atentatul care a schimbat lumea

După impresionanta ceremonie de deschidere a celei de a XX-a Olimpiade, găzduită de proaspăt inauguratul stadion olimpic Oberwiesenfeld, Jocurile s-au frânt dureros în dimineața zilei de 5 septembrie. La ora 4:30, opt teroriști palestinieni, cu fețele acoperite de cagule și înarmați cu automate Kalașnikov, au pătruns în clădirea echipei Israelului din Satul Olimpic, luând 11 ostatici, dintre care doi au fost executați imediat. Grupul teroriștilor era compus din opt fedayeeni, care cereau, în schimbul ostaticilor, eliberarea a 234 de prizonieri palestinieni, deținuți în închisorile israeliene. Guvernul israelian, condus de Golda Meir, a refuzat categoric orice negociere cu teroriștii, dar poliția germană a încercat să-i păcălească, transportându-i pe ei și pe ostatici, cu trei elicoptere, la un aeroport apropiat. Finalul a fost dramatic, toți cei nouă ostatici fiind răpuși de exploziile grenadelor aruncate de teroriști, alături de care au fost uciși un polițist german și cinci răpitori, alți trei teroriști predându-se.

Întrecerea olimpică de la München a intrat,  din păcate,  în istorie şi din pricina atacului terorist asupra sportivilor israelieni; în imagine,  un membru al organizaţiei teroriste „Septembrie Negru”,  cu faţa acoperită de cagulă,  pe balconul unui apartament din Satul Olimpic.

Întrecerea olimpică de la München a intrat, din păcate, în istorie şi din pricina atacului terorist asupra sportivilor israelieni;în imagine, un membru al organizaţiei teroriste „Septembrie Negru”, cu faţa acoperită de cagulă, pe balconul unui apartament din Satul Olimpic.

De notat că doi dintre sportivii uciși erau născuți în România:scrimerul Andre Spitzer și trăgătorul de tir Kehat Shorr. Abia de la acest dramatic episod s-a demarat pe plan mondial pregătirea anti-teroristă, având în vedere că, după cum se constatase la München, chiar și poliția germană fusese surprinsă nepregătită.

 Patzaichin, Berceanu, Martinescu

Acestea au fost cele trei povești de aur românești la Jocurile Olimpice de la München. Fiecare cu strălucirea ei, dar aurul cucerit de Ivan Patzaichin în proba de C 1-1000m a avut, cu certitudine, o poveste aparte. El nu împlinise încă 23 de ani, avea deja un titlu olimpic la activ, iar antrenorul emerit Radu Huțan îi acordase două șanse, pregătindu-l atât pentru proba de dublu, cât și pentru cea de canoe simplu. Luând startul în seriile acestei probe, nu mică a fost surprinderea celor de pe mal când au văzut că, dincolo de jumătatea cursei, Ivan a redus dramatic strocul de până atunci, sosind... ultimul din serie, mult în spatele celorlalți concurenți.

Ce se întâmplase? Pagaia lui Ivan se spărsese pur și simplu, iar unica șansă de a trece linia de sosire, pentru a beneficia de recalificări, fusese exact aceasta, de a vâsli ușor, pentru ca lemnul lopeții să reziste. Și a rezistat, obligându-l pe talentatul fiu de pescar de la Mila 23 să tragă într-o nouă serie. A câștigat-o fără probleme, a reușit același lucru și în semifinale, pentru ca, la ora finalei, potrivit vorbei, cel din urmă avea să fie cel dintâi:Ivan Patzaichin va fi noul campion olimpic la C 1-1000m. Nu a avut însă prea mult timp să se bucure, pentru că trebuia să urce și în canoea de dublu-1000m, alături de coechipierul său Serghei Covaliov, pentru a apăra titlul olimpic cucerit la Mexico, în urmă cu patru ani.

A fost o finală electrizantă, în care canoea românilor a mers „cap la cap” cu ambarcația rușilor Lobanov-Șesiunas. Pe care se părea că i-au și depășit până la urmă, dar foto-finișul avea să demonstreze că fuseseră, de fapt, învinși... cu 3 miimi de secundă! Așadar, medalii de argint, prețul plătit de Ivan pentru cursele suplimentare la care a fost obligat de pagaia ruptă în calificări.

Gheorghe Berceanu, cel supranumit în epocă „Hercule de buzunar”, a dominat categoric întrecerile de greco-romane ale categoriei 48kg, devansându-i pe iranianul Aliabdi și pe bulgarul Stefan Anghelov. Și tot la lupte greco-romane, Nicolae Martinescu va cuceri medalia de aur la cat. 100kg, devansându-i pe rusul Iakovenko și pe maghiarul Ferenc Kiss.

 Ceilalți medaliați ai României

Performanțe excepționale au mai obținut la această ediție a Jocurilor Olimpice medaliații cu argint:Valeria Bufanu și Argentina Menis la atletism, Ion Alexe (box – cat.+81kg), Dan Iuga (tir-pistol liber) și K 4-1000m (Sciotnic, Vernescu, Vartolomeu, Zafiu). Iar medaliile de bronz au fost cucerite astfel:Viorica Dumitru-Maria Nichiforov (K 2-500m), Tudor, Ceapura+Lovrenschi (schif 2+1), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, cat.+100kg), Vasile Iorga (lupte libere, cat. 82kg), Nicolae Rotaru (tir-pușcă), echipa de floretă fete (Ileana Gyulai, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Orban-Szabo) și echipa de handbal masculin a României în formula:Gruia, Gațu, Birtalan, Cosma, Gunesch, Kicsid, Licu, Dan Marin, Samungi, Stockl, Tudosie, Schobel, Voina, Penu, Talle.