Autor 4420 vizualizări


Săpăturile arheologice de pe un sit din nordul Italiei au scos la suprafaţă, rămăşiţele unei fete în vârstă de 13 ani care fusese îngropată cu făţa în jos. Arheologii sunt de părere că deşi avea o vârstă foarte fragedă, comunitatea din care făcea parte se temea de ea chiar şi după moartea acesteia.


Poreclit de mass-media italiană “feţita vrăjitoare”, scheletul a fost găsit în complexul San Calocero în Albenga de o echipa de la Institutul Pontifical de Arheologie Creştină din Vatican. Complexul este de fapt o necropola peste care a fost construită în jurul secolelor XV-XVI o biserica dedicată lui San Calcero. Locul a fost complet abandonat în 1593.
Mormântul fetei, care urmează să fie suspus testării cu radiocarbon, se crede că datează din timpul antichităţii târzii sau din timpul Evului Mediu timpuriu.
Stefano Roascio, şeful săpăturii din cadrul complexului San Calocero, explică faptul că aceste tipuri de înhumări, cu făţa în jos, sunt considerate pedepse faţă de decedat. Acţiunile decedatului din timpul vieţii nu erau acceptate de comunitatea în care trăise. Pedepsele practicate în aceea perioada, cum ar fi înhumarea  decedatului cu o cărămidă în gură, decapitarea acestuia, dezmembrarea sau poziţionarea cu faţa în jos aveau că scop umilirea acestuia şi împiedicare decedatului de a se întoarce la viaţă.
Antropologistul Elena Dellu explică faptul că oamenii  din aceea perioada obişnuiau să creadă că în momentul morţii sufletul iese pe gură. Astfel pentru a împiedica sufletul impur să se întoarcă în trup, omul era îngropat cu faţa în jos. În cazuri extreme persoanele considerate extrem de periculoase erau îngropate de vii cu faţa în jos.
Cu toate acestea, astfel de pedepse nu erau aplicate unor adolescente.  Poziţia în care a fost găsită exclude această varianta. “Fetiţa vrăjitoare” a fost găsită cu mâinile aşezate pe pelvis, cu picioarele întinse unul lângă altul fără să prezinte urme de violenţă. Însă craniul ei prezenta dovezile unei anemii severe.
Fetiţa ar fi putut speria comunitatea din care făcea parte prin faptul că era cel mai probabil foarte palidă, leşina des sau se învineţea foarte repede şi puternic.
Mormântul ei a fost găsit într-o zona neobişnuită, mai exact în faţa bisericii. Ceea ce face descoperirea şi mai ciudată este faptul că un mormânt similar, un adolescent îngropat cu faţa în jos, a fost găsit în faţa bisericii din cadrul complexului arheologic Pava de lângă Siena.
O datare exactă a mormintelor şi descoperirea mai multor astfel de înhumări ar putea oferi mai multe răspunsuri la întrebările legate de aceste misterioase descoperiri.