Mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara, aflat pe fundul lacului Cinciş? jpeg

Mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara, aflat pe fundul lacului Cinciş?

Înghiţite de apele Lacului Cinciş, ruinele unei biserici medievale ar fi fost locul unde a fost înmormântată mama lui Ioan de Huendoara.

Ruinele bisericii medievale de piatră, aflate pe fundul lacului Cinciş, adăpostesc, potrivit legendei, locul de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara.

Lacul Cinciş şi barajul său au fost create la începutul anilor ’60, iar pentru a face loc amenajării hidrografice – rezervorul uriaş de apă al Hunedoarei şi al combinatului siderurgic – au fost inundate satele Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni. Localnicii au fost strămutaţi pe dealul în care avea să fie clădit noul sat Cinciş – Cerna, lăsând în calea apelor vetrele unora dintre cele mai vechi aşezări din împrejurimile Hunedoarei.

image

Împreună cu casele, drumurile şi cimitirele satelor de pe valea Cernei au fost înghiţite de ape trei biserici. Cea mai faimoasă dintre ele, biserica de zid din Cinciş, data din prima parte a secolului al XV-lea şi ar fi fost ridicată de cnejii locali, rude cu Ioan de Hunedoara. O legendă spune că aici ar fi fost înmormântată Elisbeta Morzsinai (Morzsina / Margina / Murşina), mama lui Ioan de Hunedoara. Alţi istorici au susţinut că aceasta ar fi fost îngropată lângă o veche biserică din satul Teliuc, învecinat Cincişului, dispărută la sfârşitul secolului al XIX-lea.

image

Lacul Cinciş Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Distrusă de comunişti şi înghiţită de ape

Despre biserica Huniazilor, care păstra deasupra stranei inscripţia „Iohannes XX” şi un portret al voievodului transilvan, cercetătorii susţin că a fost clădită pe panta dealului aplecat spre pârâul Valea Limpede şi ar fi fost ridicată de Moga, o rudă a Huniazilor. A fost consolidată la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă la începutul anilor ’60 a fost demolată.

Localnicii relatau că autorităţile comuniste şi sătenii s-au înţeles ca biserica monument istoric să fie mutată din locul în care se afla pe un deal. Reprezenanţii regimului comunist nu s-au mai ţinut însă de cuvânt. Într-o noapte, un tânăr a legat turla bisericii de un utilaj şi a prăbuşit-o, iar până dimineaţa, monumentul a fost pus la pământ. Ruinele bisericii din Cinciş au fost înghiţite pentru totdeauna de mâlul de pe fundul lacului de acumulare, şi se află la zeci de metri sub luciul apei. Odată cu ele a fost îngropat şi misterul mormântului mamei lui Ioan de Hunedoara. Menţiunile cu privire la mama lui Ioan de Hunedoara sunt extrem de rare în epoca medievală.

image

Biserica Cinciş, în anii 50. Foto: Monografia Cincişului.

Legenda Corvinilor

S-a păstrat, în schimb, legenda Corvinilor, relatată de cărturarii acelor vremuri şi înfăţişată în frescele de secol XV din Castelul Corvinilor.

„Legenda spune că regele Sigismund de Luxemburg, în trecere prin Transilvania, s-ar fi îndrăgostit de o româncă din părţile Hunedoarei, pe care, la despărţire, a dăruit-o cu un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul cel avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama trebuia să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Mai târziu fata sa căsătorit cu un nobil de prin partea locului. Odată, la o vânătoare, un corb ispitit de strălucirea inelului cu care se juca micul loan, cum fusese nuimit copilul, i-l fură şi zbură cu el pe craca unui copac. Tatăl vitreg, atras de ţipetele băiatului, săgeta corbul şi salvă inelul preţios pentru viitorul familiei. Astfel se putu prezenta tinărul loan, mai târziu, la curtea regală, unde fu recunoscut mulţumită inelului, luat sub protecţia regelui şi dăruit cu moşii întinse. Aflând întâmplarea ce o avusese în copilărie, regele i-a dat ca blazon tocmai un corb cu un inel”, scria istoricul Camil Mureşanu. Unii autori au indicat că tânăra l-ar fi cunoscut pe rege chiar în satul Cinciş, în timp ce spăla rufe în râul care îl străbătea, afirmaţii nesusţinute de surse deocumentare. Gaspar Heltai este singurul autor al referinţei potrivit căreia mama lui loan a fost Elisabeta Morzsinai, informa istoricul Adrian Andrei Rusu.