Autor 2435 vizualizări


Moscheea şi Muzeul Militar din Parcul Carol, Teatrul Naţional din vremea lui Caragiale sau Palatul Sturza din Piaţa Victoriei sunt doar câteva dintre monumentele Bucureştiului începutului de secol XX ce acum nu se mai regăsesc în Capitală.

În 1906, când se împlineau 40 de ani de la venirea în România a Regelui Carol I şi 25 de ani de Regalitate, Take Ionescu, pe vremea aceea ministru al Domeniilor şi Agriculturii, a insistat pentru organizarea unei Expoziţii Generale Române, potrivit istoricului Dan Falcan. Aici erau invitaţi români din toate zonele ţării, unele aflate sub ocupaţie habsburgică, altele sub ocupaţie rusă. Locul ales pentru acest mare eveniment a fost Dealul Filaretului. Astfel, locul a fost amenajat de arhitectul francez Edouard Redont. În doar câteva luni a fost construit un adevărat oraş. Atunci au apărut Parcul Carol cu Arenele Romane, Palatul Artelor, Turnul lui Ţepeş şi o moschee. Două dintre aceste monumente au dispărut de-a lungul timpului:Palatul Artelor, care a funcţionat ulterior şi ca muzeu militar, şi moscheea.

Moscheea, mutată în Piaţa Pieptănari

După instalarea comuniştilor toată amintirea trecutului regalist a fost ştearsă din memoria colectivă. De aceea, Moscheea „Hunchiar-Regele Carol I", construită cu prilejul Expoziţiei Generale Române, a fost demolată şi mutată ulterior în Piaţa Pieptănari. Moscheea era amplasată pe o insuliţă de pe malul lacului, iar în spatele ei se contura semeţul Turn al lui Ţepeş. În anii '60 moscheea a fost mutată în Piaţa Pieptănari.

O altă clădire dispărută din Parcul Carol este Palatul Artelor care după Primul Război Mondial a devenit Muzeul Militar. În 1940 acesta ars şi nu a mai fost reconstruit. În locul său a fost ridicat în 1963 Cimitirul Eroilor Neamului. „Acolo a fost înmormântat Gheorghe Gheorghiu Dej, iar pe margine au fost înmormântaţi alţi eroi ai comunismului, precum Petru Groza. Comuniştii au ţinut să demoleze toate clădirile care aminteau de perioada anterioară", a explicat istoricul Dan Falcan.


Teatrul Naţional, în vremea lui Caragiale

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, Teatrul Naţionalîşi avea sediul pe Calea Victoriei, unde acum este Hotelul Novotel. Clădirea a fost consruită între anii 1849-1852şi a fost concepută de arhitectul vienez Heft. Teatrul Naţional a fost inaugurat la 31 decembrie 1952. De altfel, în zonă, în vremea aceea, era vizibilă amprenta lumii artistice, nu departe aflându-se Casa Capşa sau Berărioa Gambrinus. „Unde acum este sediul televiziunii B1, pe calea Victoriei, lângă Teatrul Naţional, era Berăria Gambrinus, celebra berărie a lui Caragiale, director al teatrului", a completat Falcan.


Teatrul Naţional a funcţionat în clădirea de pe Calea Victoriei până la 24 august 1944 când a fost bombardată de aviaţia germană. „Atacul viza, de fapt, Palatul Telefonaelor, pentru a distruge telecomunicaţiile. În realitate, au fost afectate doar acoperişul şi planşeul. Ar fi putut fi refăcut, însă comuniştii nu au avut niciun interes, deşi a existat un proiect de restaurare", a mai explicat istoricul.

Casa „Beizadelei Viţel“

Palatul Sturza, palatul lui „Beizadea Viţel“. În dreapta Palatului Victoria, în 1899 a fost construit un palat în stil rococo, criticat la vremea aceea de arhitecţi pentru stilul prea încărcat.

„Palatul a fost făcut de Grigore Sturza, căruia i se zicea «Beizadea Viţel», pentru că era atât de voinic încât putea să ridice un viţel. Era fiul lui Mihai Sturza, fost domnitor al Moldovei. După Primul Război Mondial clădirea a devenit sediul Ministerului Afacerilor Externe. A fost demolată în 1940 pentru că era mâncată de carii", a explicat istoricul. Între timp, începuseră lucrările pentru construirea Palatului Victoria care a fost sediul Ministerului Afacerilor Externe pe vremea Anei Pauker.

""