Mireasa perfectă în regimul nazist: strictele reguli de viaţă pentru femei

În Arhivele Federale Germane s-a descoperit de curând o serie de reglementări pentru tinerele fete care urmau să devină soţii de ofiţeri SS. Se pare că existau mai multe “şcoli pentru mirese”, unde acestea învăţau să gătească, să coasă, să calce, să educe copiii şi mai ales să-l venereze pe Führer.

Ca să devină soţiile potrivite pentru nazişti, ele trebuiau totodată să-şi însuşească regulile comunicării, deci cum să facă conversaţie la diverse întruniri, şi regulile îndoctrinării urmaşilor cu dragostea pentru conducător. Programul se dorea a fi parte din renaşterea poporului german, gândea Gertrud Scholtz-Klink, directoarea programului de şcoli pentru mirese, care a început în urmă cu 75 de ani când a fost inaugurată prima instituţie de gen pe insula Schwanenweder de pe lacul Wannsee în apropiere de Berlin.

Pe lângă manualele găsite în arhive, s-au mai descoperit şi certificate însemnate cu “pomul vieţii”, oferite tinerelor la absolvirea cursului care dura şase săptămâni şi preceda căsătoria cu ofiţerii SS. Programul educaţional era rezultatul colaborării dintre Scholz-Klink şi Heinrich Himmler, obsedat de superioritatea germană şi de necesitatea creării unor familii puternice care sa stea la baza naţiunii pure.

În 1936 acesta semnează un decret prin care ordona tuturor femeilor care doreau să se căsătorească cu un membru SS să participe la aceste cursuri care nu numai că le învăţau să devină modele conjugale, ci le şi ofereau cunoştinţe solide în materie de genetică şi rasism. Documentele arată că în viziunea nazistă femeile erau în primul rând maşini de făcut copii, susţinătoare ale rasei pure. Scholtz-Klink considera maternitatea drept o calitate divină, iar femeile aveau obligaţia de a ajuta şi ghida renaşterea poporului german.

Doctrina începe să se modifice în momentul în care războiul revendică tot mai multe vieţi şi muncitorii din afară sunt insuficienţi pentru a suplini absenţa bărbaţilor de pe front. Scholtz-Klink se vede nevoită acum să promoveze un alt ideal de femeie, mai puţin implicată în procreaţie şi creşterea copiilor şi mai implicată în muncile de la strung şi furnalele de oţel care furnizau materialele de război necesare.

Scholtz-Klink a deţinut cel mai mare rang dintre toate femeile celui de-al Treilea Reich. A urmat ca la carte învăţăturile naziste, interzicând celor de etnie romă sau evreiască, precum şi celor suferind de vreo boală să ia parte la cursurile sale, iar cele admise aveau parte de un tratament extrem de autoritar.