Marea bătălie din 1595 a fost la Giurgiu, nu la Călugăreni

Autor 29400 vizualizări


Istoricul Marius Diaconescu răspunde la întrebarea:A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni?

Dacă este văzută ca o bătălie, Mihai Viteazul a câştigat la Călugăreni pentru că acolo a fost o ambuscadă. În schimb, dacă această luptă este privită în ansamblu campaniei turceşti, atunci a pierdut.

Mihai a ales Călugărenii ca loc de bătălie pentru că era o zonă mlăştinoasă, a optat pentru acest teren deoarece putea să blocheze uşor flancurile armatei otomane şi pe moment i‑a oprit. Din aceste considerente, victorie este mult spus, pentru că nu orice ambuscadă este o victorie într‑un război, poate fi doar un moment în evoluţia acelui război.

Într‑adevăr, Sinan Paşa a căzut de pe cal rupându‑şi ultimii doi dinţi, dar cert este că, pe când s‑a ridicat înapoi în şa, nu mai era nici urmă de Mihai Viteazul pe câmpul de luptă. El s‑a retras către Valea Prahovei pentru că Bucureştiul a fost ocupat imediat de către turci, la fel ca şi Târgovişte. Mai mult decât atât, turcii i‑au pus pe dulgherii veniţi o dată cu armata să fortifice cele două oraşe, pentru a nu mai cădea pe mâna ghiaurilor.

Domnitorul Ţării Româneşti a stat mai bine de o lună ascuns în munţi, până ce Sigismund Báthory, principele Transilvaniei şi stăpânul său, a venit cu oastea transilvăneană. Dacă iniţial au ocupat uşor principalele oraşe din Ţara Românească, otomanii s‑au retras înspre Giurgiu văzând că se apropie oastea transilvăneană în care era inclusă şi ceea ce mai rămăsese din armata lui Mihai. Din Moldova, Razvan Vodă s‑a alăturat şi el oastei condusă de Sigismund Báthory. Nu au fost lupte nici la Târgovişte, nici la Bucureşti, turcii au lăsat şantierele pe jumătate terminate, şi au plecat către Giugiu. Marea bătălie din acel război, din 1595, a fost la Giurgiu nu la Călugăreni. Acolo a fost confruntarea cea mare, pentru că otomanii stăpâ­neau cetatea, iar creştinii vroiau să o ocupe pentru a o folosi ca pe un cap de pod în viitoarele campa­nii antiotomane.

Impactul major asupra mentalităţii turceşti a fost atunci, la Giurgiu. Aici au avut loc faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, dar marele comandant al oastei creştine era Principele Transilvaniei. Efectul moral al înfrângerii de la Giurgiu a fost devastator pentru turci. Otomanii erau învăţaţi, de vreo 200 de ani, doar să câştige să ia prada şi să plece mai departe în cuceririle lor, în schimb aici au trebuit să se retragă.

Mihai Viteazul şi Bălcescu

Mihai Viteazul a fost descoperit de N. Bălcescu în perioada paşoptistă. Atunci idealul tinerei generaţii era crearea unei Ţări Româneşti libere, nesupuse turcilor şi care să se îndrepte spre Europa. Pe de o parte ne încadrăm în curentul european revoluţionar, dar aveam şi un specific. Tot mai mulţi copii din Ţara Românească învăţau de vreo 20 de ani prin Europa, ei vin cu visele, cu idealurile celor de acolo şi vor să schimbe ţara, ajung chiar să planifice acest lucru prin acele conjuraţii şi organizaţii franc‑masonice.

Oameni care în viaţa publică erau „duşmani“, în substrat, sunt amici pentru că au acelaşi scop comun:modernizarea ţării. În acel moment aveau nevoie de mituri, nu numai românii, în general toată lumea are nevoie de eroi şi printre eroii atunci descoperiţi a fost şi Mihai Viteazul.

După cartea scrisă de Bălcescu (Istoria românilor supt Mihai Vodă Viteazul, n.r.), mulţi ani Mihai Viteazul nu a mai fost băgat în seamă, a fost uitat, autorii de manuale nu l‑au mai folosit. Adevăratul moment în care Mihai intră în „tiparniţa istoriografică“ este unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Abia după realizarea Unirii se creează mitul lui Mihai Viteazul care a fost aşezat primul în „pantheonul ro­mânesc“ în defavoarea lui Ştefan cel Mare sau a lui Avram Iancu.

Noi românii, încă ne mai temem că România va fi dezmem­brată. Această teamă cultivată, l-a întipărit în mentalul colectiv pe Mihai ca fiind primul român care a stăpânit peste cele trei ţări româneşti, însă nu este şi primul care a făcut Unirea.

Aceasta a fost făcută, în 1595, de Sigismund Báthory, pentru că impunându‑le cele două tratate lui Mihai Viteazul şi lui Ştefan Răzvan, practic a devenit principele celor trei Principate, titlu recunoscut pe plan internaţional, ceea ce lui Mihai nu i‑a fost recunoscut.

Mai citeşte:

A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni?

Bătălia de la Călugăreni:O confruntare care nu a decis nimic

Bătălia de la Călugăreni:Mihai a obţinut o victorie morală

Bătălia de la Călugăreni:O victorie supraevaluată de istorici



""