Autor 8893 vizualizări


În 1918, pandemia de gripă spaniolă a fost provocată de un virus de origine aviară, care a ajuns să afecteze aproape o treime din populaţia planetei şi a ucis peste 50 de milioane de oameni (ceea ce, raportat la populaţia de azi, ar însemna 250 de milioane).

Tineri, bătrâni, bolnavi sau sănătoşi, virusul H1N1 ataca fără milă, ducând la pandemia cu cel mai mare număr de morţi din istoria modernă. Majoritatea deceselor au survenit rapid, în decursul a 14-15 săptămâni. În cazuri extraordinare, au fost şi oameni care au murit în mai puţin de 24 de ore de la primele simptome.

La capitolul dezinformărilor stăteau chiar raportările publice despre efectele virsusului. "Gripa spaniolă putea provoca sângerări nu doar din nas, dar şi din ochi şi urechi în unele cazuri, ceea ce era absolut îngrozitor. Aşa că cine spunea că aceea a fost o gripă comună, ori nu ştia ori minţea", spune John Barry, autorul unei cărţi de specialitate despre acest subiect, "The Great Influenza". Barry susţine, de altfel, că mare parte din vina răspândirii la un aşa nivel a gripei spaniole aparţine autorităţilor, care nu au informat corect oamenii. "În Philadelphia, de pildă, se ajunsese să se sape gropi comune pentru morţi, iar prin oraş erau căruţe trase de cai în care se colectau morţii, dar unul dintre ziare scria: Nu există niciun motiv de panică. Cam cât de proşti credeau că sunt oamenii? Ştiind că sunt minţiţi, că nu pot avea încredere în autorităţi şi în sursele de informare, oamenii începuseră să se alieneze", comentează Barry despre o Americă a cărei populaţie a fost atunci afectată în proporţie de 25%. Gripa spaniolă a ucis în total 675.000 de americani.


"Lumea de atunci era cu totul alta. Închipuiţi-vă o soră medicală care trebuia să-şi facă meseria într-un cadru ce semăna cu unul al molimelor din secolul al XIV-lea. Aşa era pe atunci. O asistentă medicală a găsit într-o casă un soţ mort lângă soţia care tocmai născuse gemeni şi care nu se hrănise decât cu un măr aflat la îndemână. Lumea anului 1918 era complet diferită, chiar fără a lua în calcul războiul", punctează istoricul Alfred Crosby, autorul unei alte cărţi despre gripa spaniolă. 

Citește continuarea pe okmagazine.ro