Autor 42196 vizualizări


Destrămarea Uniunii Sovietice şi deschiderea parţială a arhivelor de la Kremlin au scos în lumina istoriei secrete de nebănuit. Unul dintre cele mai picante şi mai controversate episoade din viaţa lui Vladimir Ilici Lenin a devenit public.  Relaţia pe care a avut-o liderul bolşevic, timp de aproape 10 ani, cu Inessa Armand a intrat sub lupa istoricilor.

Căsătorit, din 1898, cu Nadejda Krupskaia, o activistă politică înflăcărată, Lenin o va cunoaşte, în 1909, pe Inessa Armand, de care se va îndrăgosti la prima vedere.

Inessa s-a născut la Paris, în 1873, fiind fiica celebrului tenor francez Theodore Stephan, şi a Nathaliei Wild, o englezoaică cu cetăţenie franceză. După moartea timpurie a tatălui ei, este înfiată de la vârsta de cinci ani de o mătuşă aflată la Moscova. La vârsta de 19 ani s-a căsătorit cu Alexandr Evghenievici Ar­mand, moştenito­rul unei familii de industriaşi textilişti ruşi, cu care va avea cinci copii. În 1905, şi-a părăsit soţul pentru fratele mai tânăr al acestuia, Vladimir, însă nu a divorţat oficial niciodată de  Alexandr.

Doamna Armand s-a implicat încă din 1903 în activităţile ilegale ale Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia, distribuind materiale de propagandă considerate subversive. În 1907 a fost arestată şi  condamnată la doi ani de exil la Arhanghelsk. A fost urmată în exil de Vladimir, dar acesta s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi a plecat la tratament în Elveţia, unde a şi murit în 1909.

Viaţa va face ca în 1909, Inessa să îl întâlnească la Paris pe Lenin care trăia în exil. Din acest moment, ea a trăit aproape nedespărţită de Lenin şi ale soţiei lui, până când va muri în 1920. Relaţia foarte apropiată pe care a avut-o cu Lenin a stârnit numeroase controverse, mulţi  istorici şi biografi au afirmat că ea a făcut parte dintr-un „triunghi conjugal“, alături de liderul bolşevic şi de soţia lui.
De altfel, tonul foarte intim al corespondenţei dintre Lenin şi Inessa, prezenţa ei aproape neîntreruptă în preajma familiei acestuia şi însemnările din jurnalul ei, par să susţină aceste afirmaţii.

Istoricul Dimitri Volko­go­nov a oferit mai multe informaţii despre relaţia lui Lenin cu „franţuzoaica“:„Inessa Armand jucase un rol extrem de important în viaţa bărbatului al cărui devotament faţă de Marea Idee lăsa prea puţin loc pentru altceva. Reuşise să atingă corzi ascunse foarte adânc în inima lui atât de puritană. Lenin simţise permanent nevoia să fie împreună cu ea, să-i scrie sau să-i vorbească. (…) După cum îşi aminteşte Alexandra Kollontai, în anii ’20, într-o discuţie cu Marcel Bodii, colegul ei de la legaţia sovietică din Norvegia“.

Conştientă de impactul pe care îl avea relaţia lui Lenin cu Inessa, Nadejda Krupskaia scria în jurnalul său:„Se luminează casa când intră Inessa. Nimic nu îi este indiferent. Trece totul prin filtrul inimii“.
Viata Inessei a fost curmată brusc de o teribilă epidemie de holeră.  La 24 septembrie 1920, ea a încetat din viaţă lăsându-l pe Lenin împietrit de durere.