Autor 3223 vizualizări


Pentru sportul românesc, Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, reprezintă punctul cel mai negru, având în vedere că o delegație de 163 de persoane se va întoarce în țară cu numai 8 medalii (4 de aur, 1 de argint și 3 de bronz), bilanț care a situat sportul românesc pe locul 17 în clasamentul final pe națiuni. Era cel mai slab rezultat olimpic din 1956 încoace, marcând o prăbușire incredibilă, dar așteptată,a sportului românesc, la trecerea a două decenii de democrație, în care preocuparea pentru educația fizică și sportul autohton a tuturor guvernărilor perindate pe la Palatul Victoria în acest interval a fost practic egală cu zero. Iar acesta avea să fie doar începutul unui veritabil dezastru, care va continua, în același ritm galopant, cu următoarele două ediții ale Jocurilor Olimpice, de la Londra în 2012 și Rio de Janeiro 2016.

Au existat, totuși, și alte explicații, care pot începe cu retragerea de la șefia Comitetului Olimpic Român a lui Ion Țiriac, locul său fiind luat de fostul rugbyst Octavian Morariu, în mandatele căruia prăbușirea va continua – poate și pentru că, hodoronc-tronc, noul președinte al COR a venit cu modificarea numelui instituției, transformat în Comitetul Olimpic și Sportiv Român. O imensă gafă, ca să nu spun chiar prostie, având în vedere că,dincolo de formula pleonastică „olimpic și sportiv”, prin această manevră se tindea către subordonarea efectivă a federațiilor olimpice din Ministerul Tineretului și Sportului. În plus, poate vi se va părea semnificativ și detaliul că, la o delegație de 163 de persoane, numărul efectiv de sportivi a fost de numai 101.

China își arată colții și forța

Pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 2008, China a făcut eforturi absolut extraordinare,iar prima dovadă o constituie investițiile imense făcute în pregătirea tuturor bazelor sportive, a satului olimpic și a celorlalte utilități necesare unei asemenea manifestări – ele au depășit 45 miliarde de dolari, adică mai mult decât întreaga rezervă valutară a României din acest moment, care este undeva la 32 de miliarde.Au fost ridicate o sumedenie de construcții futuriste, emblematice rămânând Stadionul Olimpic Național și piscina olimpică. Spectaculosul stadion a fost supranumit „Cuib de pasăre”, care m-a dus cu gândul la „Cuibul de păsărele” al lui Cezar Petrescu(sau, poate, la Eminescu, cu „Somnoroase păsărele”),a cărui structură semăna frapant cu țesătura unui asemenea cuib.La fel de impresionant a fost și „Cubul de apă“ care găzduia piscina olimpică, cu ai săi pereţi exteriori care păreau făcuți din picături de apă.


„Cubul de apă” şi, în plan îndepărtat, „Cuibul de pasăre” – cele două spaţii emblematice ale Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008

Fără discuție, China a dorit să copleșească lumea întreagă cu construcțiile olimpice, într-un moment în care yuanul chinez amenința direct dolarul american, iar în celebra Piață Tiananmen italienii de la Ferrari își aliniaseră bolizii chiar în fața intrării în Orașul Interzis.Totul a fost fabulos și a meritat din plin sloganul...

„O lume, un vis”

La Olimpiada de la Beijing au participat 10.708 sportivi, care au concurat în 302 probe (165 pentru bărbaţi, 127 pentru femei, 10 mixte), în 31 de baze sportive în Beijing şi 6 baze sportive în Qingdao, Hong Kong, Tianjin, Shanghai, Shenyang şi Qinhuangdao. Cea mai numeroasă delegaţie a fost cea a Chinei, 639 de sportivi, urmată de SUA – 596 sportivi şi Rusia – 467 sportivi.La această ediția Jocurilor Olimpice au fost acreditaţi 21.600 jurnalişti ,din peste 200 de ţări, iar la ceremonia de deschidere au participat numeroși şefi de state şi guverne, în frunte cu preşedintele SUA, George W. Bush, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, sau primul ministru rus Vladimir Putin, ca și Traian Băsescu, președintele României.

4 medalii de aur pentru olimpicii români

Laureații delegației noastre, care merită aplauze și toată prețuirea iubitorilor de sport, au confirmat prin performanțele lor tradițiile unor discipline olimpice statornicite de mulți ani. Vorbim despre gimnastica feminină, prin Sandra Izbașa, de schiful feminin, prin dublul de aur Viorica Susanu-Georgeta Andrunache, și de atletism, prin Constantina Diță-Tomescu. Lor li s-a alăturat, în premieră absolută, judo-ul, grație Alinei Dumitru. Chiar și așastând lucrurile, dacă privim comparativ aceste rezultate cu cele de la Atena, din 2004, vom observa imediat că inclusiv în sporturile de tradiție ne-am prăbușit realmente.

La gimnastică, Sandra Izabașa (titlul olimpic la sol) nu a reușit decât să salveze aparențele, pentru că față de cele 7 medalii de la J.O. de la Atena, dintre care 4 de aur, lucrurile sunt de-a dreptul șocante. Sandra rămâne, însă, ca și Cătălina Ponor, o mare gimnastă și o demnă continuatoare a tradițiilor inaugurate de Nadia Comăneci. Iar victoria ei de la Beijing a avut un emoționant post-scriptum, pe care l-a dezvăluit câțiva ani mai târziu, scriind pe Facebook:

„Era 17 august 2008. Venisem la National Indoor Stadium de la ora 13:00 şi-am aşteptat mai bine de şapte ore pentru a intra pe covorul fermecat. Recunosc, niciodată nu mă uit la execuţiile adversarelor. A venit şi rândul meu, iar ritmul melodiei, unul polonez, a cucerit întreaga sală. Am avut emoţii constructive înaintea exerciţiului! Un minut şi 30 de secunde încheiat în uralele celor prezenţi în sală şi nota 15,650, cea mai mare dată la sol la Beijing! Evident şi medalia de aur! Vă spun un secret, după ce-am ajuns în Satul Olimpic nici n-am mai scos medalia din rucsac... Ştiam că din acel moment e doar a mea. Era prima mea medalie olimpică!”...


Și pentru Pușa Diță-Tomescu era tot prima medalie (olimpică de aur), dar venea, incredibil,la vârsta de aproape 39 de ani, după un titlu mondial de semimaraton și alte câteva celebre curse de maraton câștigate în lume. Atleta gorjeană – legitimată la Dinamo București, dar stabilită în SUA – va salva la rândul ei imaginea atletismului românesc, ajuns departe de anii de glorie ai Iolandei Balaș, Vioricăi Viscopoleanu, Liei Manoliu,Maricicăi Puică și celorlalte nume de excepție care ne-au dăruit atâtea mari momente de satisfacție.

Despre Viorica Susanu și Georgeta Andrunache am mai scris în acest lung serial, dar și victoria lor de la Beijing, în proba de 2 rame, a salvat onoarea flotei de schifiste, care defilase la Atena în fruntecu multipla campioană Elisabeta Lipă. Câștigând atunci și cursa de 8+1,în vreme ce la Beijing „optul”a luat doar medaliile de bronz.

Aurul Alinei Dumitru, la judo, categoria 48 kg, fusese cucerit deja în semifinale, când excepționala noastră judoka reușise să o învingă pe marea favorită a categoriei, japoneza Ryoko Tani, dublă campioană olimpică! Cum va face, de altfel, și în finală, cu cubaneza Yanet Bermoy.

Ar mai fi de adăugat aici argintul dobândit de Ana Maria Brânză la spadă, bronzul lui Mihai Covaliu la spadă băieți și bronzul echipei feminine de gimnastică, medalii care au completat, atât cât au putut, cel mai slab bilanț olimpic românesc, de la 1956 încoace. Dar ceea ce urmează va fi și mai și!


Vezi aici Galerie foto!

""