Itinerarii domnesti: Alexandru cel Bun

Istoriografia română a fost şi este puţin preocupată de itinerariile domnilor noştri. Deşi s-au scris nenumărate lucrări ce tratează instituţia domnească din Ţările române, puţine sunt studiile care se axează pe itinerariile domneşti. Maria Magdalena Szekely

, Liviu Pilat

şi Adrian Andrei Rusu

au realizat studii consacrate itinerariilor domneşti. Itinerariile ne permit verificarea unor anumite informaţii istorice

cum ar fi autenticitatea unor documente, datarea topică a unor urice ce au fost emise la un interval de timp apropiat de un alt uric datat topic. Itinerarile domneşti arată călătoriile domnului prin ţară, locurile sale preferate :târguri, mănăstiri, cetăţi, ele sunt o „cronică politică”

Din lipsa de documente pentru anumite perioade ale anului, chiar şi pentru ani întregi, nu fiindcă nu ar fi fost emise urice ci fiindcă nu au fost păstrate, nu putem realiza

al acestor itinerarii. Pentru realizarea studiului am folosit şi documente false, dealtfel puţine la număr-doar 4, fiindcă falsificatorii de documente foloseau ca model acte autentice

. Colecţiile de documente folosite în realizarea acestui studiu sunt DRH, A, pentru Moldova şi colecţia de documente dinainte de Ştefan cel Mare a lui Mihai Costăchescu. Dintre documentele recent editate face parte uricul din mai 1412, acesta a fost studiat de Victor Spinei într-un studiu realizat de domnia sa.

Am ales domnia lui Alexandru cel Bun, fiindcă este una dintre cele mai lungi din istoria Moldovei, actele păstrate de la acest domn fiind, surprinzător, într-un număr destul de mare. Acest domn este cel care a realizat reforme în plan intern şi a fost mai puţin atras de expediţiile militare. Opera sa de ctitorire a unor frumoase lăcaşe de cult, de întărire a domniei şi organizare a administraţiei i-au adus pe dreapt numele de cel Bun.

Lipsa unor cronici interne nu mi-au permis să formez un itinerariu complet. În cazul dat vorbesc mai ales despre anii pentru care nu avem nici un uric. Putem observa că domnul şi-a petrecut majoritatea timpului său în cetatea de scaun a Sucevei. A fost în afara ţării pentru a depune omagiu regelui polon, locurile fiind următoarele:Cameniţa, Liov, Sniatyn. În cadrul fruntăriilor ţării s-a mai deplasat la Roman(Târgul de Jos), Baia, Mănăstirea Bistriţa, Neamţ. Cele mai multe documente care s-au păstrat sunt din ultima perioadă a domniei lui Alexandru cel Bun, pentru anii 1427-1431. În legătură cu deplasarea domnului în alte localităţi ale Moldovei date exacte nu există, de aceea nici nu am adus în discuţie acest subiect.

Anul 1400

23 aprilie:Suceava[8]

Anul 1401

30 iulie:Suceava[9]

Anul 1402

12 martie:Suceava[10]

Anul 1403

7 ianuarie:Suceava[11]

1 august:Suceava[12]

Anul 1404

1 august:Cameniţa[13]

Anul 1405

(?)

Anul 1406

(?)

Anul 1407

8 martie:Suceava[14]

6 octombrie:Liov[15]

Anul 1408

16 septembrie:Suceava[16]

6 octombrie:Suceava[17]

Anul 1409

28 ianuarie:Suceava[18]

18 aprilie:Suceva[19]

7 noiembrie:Suceva[20]

18 noiembrie:Suveava[21]

Anul 1410

15 februarie:Suceava[22]

15 martie:Suceava[23]

Anul 1411

6 ianuarie:Suceava[24]

14 aprilie:Suceava[25]

25mai:Roman[26]

21 septembrie:Suceava[27]

22 septembrie:Suceava[28]

Anul 1412

19 februarie:Suceava[29]

3 aprilie:[Suceava][30]

5 aprilie:Suceava[31]

12 mai:Suceava[32]

Anul 1413

6 iulie:Suceava[33]

Anul 1414

2 august:Suceava[34]

20 decembrie:Suceava[35]

Anul 1415

13 aprilie:Suceava[36]

14 aprilie:[Suceava][37]

29 mai:Sniatyn[38]

Anul 1416

(?)

Anul 1417

(?)

Anul 1418

15 ianuarie:Baia[39]

17 martie:Tîrgul de Jos[40]

2 noiembrie:Mănăstirea Bistriţa[41]

Anul 1419

8 aprilie:Suceava[42]

Anul 1420

25 aprilie:Suceava[43]

Anul 1421

(?)

Anul 1422

12 martie:Neamţ[44]

Anul 1423

12 martie:Suceava[45]

31 martie:Suceva[46]

15 aprilie:Suceava[47]

Anul 1424

16 februarie:Suceava[48]

9 octombrie:Suceava[49]

Anul 1425

30 ianuarie:Suceava[50]

12 mai:Suceava[51]

Anul 1426

12 august:Suceava[52]

Anul 1427

20 aprilie:Suceava[53]

18 august:Suceava[54]

14 septembrie:Suceava[55]

16 septembrie:Suceava[56]

15 octombrie:Suceava[57]

Anul 1428

16 februarie:Suceava[58]

3 aprilie:Suceava[59]

8 aprilie:Suceava[60]

15 aprilie:Suceva[61]

22 aprilie:Suceava[62]

8 iulie:Mănăstirea Bistriţa[63]

24 iulie:Suceava[64]

29 iulie:Suceava[65]

17 august:Suceava[66]

3 septembrie:Suceava[67]

4 decembrie:Suceava[68]

28 decembrie:Suceava[69]

Anul 1429

10 ianuarie:Suceava[70]

1 februarie:Suceava[71]

10 februarie:Suceava[72]

17 aprilie:Suceava[73]

20 aprilie:Suceava[74]

27 mai:Suceava[75]

1 iunie:Suceava[76]

3 iunie:Suceava[77]

19 iunie:Suceava[78]

31 august:[Suceava][79]

1 septembrie:Suceava[80]

24 septembrie:Suceava[81]

15 octombrie:Suceava[82]

Anul 1430

21 februarie:Suceava[83]

7 iulie:(?)[84]

23 decembrie:Suceava[85]

Anul 1431

6 februarie:Suceava[86]

30 aprilie:Băscăcăuţi[87]

15 iunie:Suceava[88]

31 iulie:Mănăstirea Bistriţa[89]

20 decembrie:Suceava[90]

Anul 1432

1 ianuarie:trece în nefiinţă;este îngropat la Bistriţa[91]

NOTE

[1]Maria Magdalena Sekely, Itinerarii domnești:Petru Rareș, în AIIX, XXVIII, 1991, p. 285-299.

[2]Liviu Pilat, Itinerariilelui Ștefan cel Mare, în Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine. Simpozion sf. Mănăstire Putna 2004, Suceava, 2004, p.481-498.

[3]Adrian Andrei Rusu, Întregiri și interpretări privitoare la itinerariile lui Iancu de Hunedoara, în AIIX, XXVII, 1990, p.171-185.

[4]Maria Magdalena Sekely, op. cit., p.286.

[5]Adrian Andrei Rusu, op. cit., p.171.

[6]Liviu Pilat, op. cit., p.482.

[7]Ibidem.

[8]Data de început a domniei lui Alexandru cel Bun a fost subiect de discuţii pentru mai mult timp;unii istorici susţineau că Alexandru cel Bun a început să domnească de la data de 23 aprilie 1399(C. Cihodaru, Alexandru cel Bun (23 aprilie 1399-1ianuarie 1432), Chişinău, 1990., Istoria României, vol. II, 1962, ). Pentru data de 23 aprilie 1400 se pronunţă:A Sacerdoţeanu; Şt. S. Gorovei, Începutul domniei lui Alexandru cel Bunîn Revista istorică, Tom 5, nr. 7-8, 1994, p. 784.

[9]P. P. Panaitescu, Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru episcopia armeană din Suceava (30 iulie 1401)în Revista istorică română, Tom IV, 1934, fasc. 1-4, Bucureşti, 1935, p. 5.

[10]Ion Nistor, Alexandru cel Bun. Cu ocazia aniversării de 500 de ani de la moartea lui, Cernăuţi, 1932, p. 10.

[11]Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol.I, Iaşi, 1931, nr.16, p.46.

[12]DRH, cit., nr.18, p.25.

[13]Ştefan S. Gorovei, Muşatinii, Bucureşti, 1976, p.38.

[14]Mihai Costăchescu, op. cit., nr.20, p.56.

[15]Constantin Cihodaru, Alexandru cel Bun, Iaşi, 1984, p.243.

[16]DRH, cit., nr.23, p.32.

[17]Relaţiile internaţionale ale României în documente(1368-1900), lucrare întocmită de Ion Ionaşcu, Petre Bărbulescu, Gheorghe Gheorghe, Bucureşti, 1971, nr.8, p.95.

[18]Ibidem, nr.24, p.34.

[19]Ibidem, nr.25, p.36.

[20]Ibidem, nr.26, p.38.

[21]Ibidem, nr.27, p.38.

[22]Mihai Costăchescu, op. cit., nr.26, p.75;DRH, cit., p.420, act fals.

[23]Ibidem, nr.27, p.77.

[24]DRH, cit., nr.28, p.40.

[25]Mihai Costăchescu, op. cit., nr.29, p.80;DRH, cit., p.421, act fals.

[26]Dinu Postarencu, Domnia lui Alexandru cel Bun, Chişinău, 1994, p.35.

[27]Adelaida Goga-Bucur, Uricile lui Alexandru cel Bun, Bucureşti, 1932, p.25.

[28]Ibidem, nr.31, p.92;nr. 32, p.95.

[29]DRH, cit., nr.32, p.45.

[30]Ibidem, nr.33, p.47 (documuntul nu este datat topic, dar având în vedere că în ziua de 5 aprilie este emis un act la Suceava, probalitatea ca şi actul din 3 aprilie să fi fost emis în acelaşi loc este mare.)

[31]Ibidem, nr.34, p.48.

[32]Victor Spinei, Document emis de Alexandru cel Bun păstrat în Arhivele din Barcelonaîn „Miscellanea Historica et Arhaeologica in honorem professoris Ionel Cândea”, Brăila, 2009, p.179.

[33]Mihai Costăchescu, op. cit., nr. 35, p.101.

[34]DRH, cit., nr.36, p.51;nr.37, p.52.

[35]Mihai Costăchescu, op. cit., nr.38, p.111.

[36]Ibidem, nr.39, p.116.

[37]Ibidem, nr.40, p.119. (se repetă situaţia de la nota 23).

[38]Ştefan S. Gorovei, Muşatinii, Bucureşti, 1976, p.42.

[39]Mihai Costăchescu, op. cit., nr.42, p.126.

[40]Ibidem, nr.43, p.129.

[41]Constantin Cihodaru, op. cit., p.259.

[42]Ibidem, nr.44, p.131.

[43]Ibidem, nr. 45, p.135.

[44]Ibidem, nr.47, p.147.