Istoria Teatrului de Stat Constanţa. Partea I: primii zece ani (1948 - 1958)

Autor 602 vizualizări


O descriere scurtă a teatrului constănţean, în cele ce urmează; acum: partea I (primii zece ani, 1948 - 1958). Folosind imagini şi date din arhiva familiei; Valentina Şambra (mama mea) a însoţit teatrul constănţean timp de 36 de ani (1948-1984).

[Cap. 1] Valentina Şambra: o scurtă biografie

Născută Herman Popa Valentina. Tatăl ei a fost german; s-a numit Herman. Mama Valentinei (din familia Popa, originară din Turda) a ajuns la Constanţa după Primul Război Mondial. Părinţii Valentinei s-au despărţit însă, iar tatăl ei a emigrat în SUA.

Valentina a început şcoala primară la Bucureşti - la şcoală germană; a continuat apoi la Constanţa. Ea a purtat numele de familie Herman Popa până în 1945 (trecut aşa, de exemplu, în diploma de absolvire liceu); apoi a purtat câţiva ani numele Popa (după mama ei), până la căsătoria ei în 1949 cu Victor Şambra (tatăl meu).

Alăturat, o imagine cu Valentina, în uniformă de cercetaş; a făcut parte din cohorta „Ovidiu“, Constanţa. Aceasta a fost printre primele cohorte de cercetaşi din România - alcătuită în 1914 şi având jurământul depus la 8 martie 1915.

Sediul cohortei era pe strada Traian, în localul Liceului Teoretic de Fete „Domniţa Ileana“. Liceu înfiinţat în 1919, ca şcoală secundară de fete; avea numai un curs inferior, de şase clase secundare. Prima promoţie a fost în 1923 - când a primit numele de Şcoala secundară de fete „Domniţă Ileana“. A devenit Liceul de Fete „Domniţa Ileana“ în 1941.

Valentina a fost înscrisă la acest liceu, în cursul secundar, între 1939-1945.


Certificatul de absolvire a Liceului „Domniţa Ileana“, la 5 iunie 1945. În dreapta, adeverinţa care atesta că de la 1 octombrie 1948 Valentina a lucrat la Căminul (Ateneul) Popular „Filimon Sârbu“ din Constanţa.


Împreună cu profesori şi colege de la „Domniţa Ileana“:


Câteva imagini cu Valentina Şambra (1946-1949):


[Cap. 2] Ateneul Popular „Ştefan Gheorghiu“, la Teatrul Elpis

Elpis este primul teatru din Constanţa, aparţinând Comunităţii Elene. Construit după planurile arhitectului francez L. Piver; inaugurat la 20 decembrie 1898.

O imagine cu „Elpis“ înainte de 1919 - cu faţada către stradă; în dreapta, planul sălii de teatru:


O imagine de ansamblu a zonei; în stânga este Biserica Greacă şi, alăturat, „Elpis“. Imaginea este după 1919 - când s-a adăugat o aripă laterală şi s-a schimbat faţada clădirii spre curtea bisericii:



În august 1959 a apărut această broşură:

„Teatrul de Stat Constanţa, 1 ianuarie 1951 - 23 august 1959“.

Bilanţul său până atunci:

-  79 de premiere
-  3.182 de spectacole
-  1.251.798 de spectatori
-  838 de spectacole în deplasare

În imaginea de mai jos este relatată pe scurt evoluţia teatrului profesionist / Teatrul de Stat Constanţa:

-  prima stagiune a început la 2 mai 1951, cu piesa „O scrisoare pierdută“. S-a jucat în sala „Filimon Sârbu“, care era în acel moment (1959, dată în care a apărut textul de mai jos) „Teatrul Marinei Militare”. Care a funcţionat în clădirea Teatrului „Elpis“.
-  noua clădire a Teatrului de Stat Constanţa s-a inaugurat la 7 noiembrie 1952, cu piesa „Ruptura“.


Imagini cu Valentina Şambra, la „Ateneul Popular” (pe scena Teatrului „Elpis“):



Pe lângă Valentina Şambra au jucat la cercurile teatrale de amatori şi alţi actori deveniţi profesionişti după 1951, când a apărut noul Teatru de Stat Constanţa; ca de exemplu: Romeo Profit, Jean Ionescu, George Stancu, Marieta Mihalcea, George Gheorghiu.

[cap. 3] Imagini din spectacole de teatru jucate pe scena „Ateneului Popular Filimon Sârbu“ / „Elpis“ - în perioada 1948-1949

1948: „Steaua fără nume“, de Mihail Sebastian (Valentina Şambra a avut rol principal):






Imagini din spectacolul „Rădăcini adânci“, de Gow şi d'Usseau, 1949 (Valentina Şambra a avut rol principal):

Imagini din spectacolul „O zi de odihnă“, de Kataev (Valentina Şambra a avut rol principal):





[Cap. 3] Teatrul de Stat Constanţa

Clădirea în care a luat fiinţă Teatrul de Stat Constanţa a fost vechea sala de gimnastică a Liceului „Mircea cel Bătrân“.

Alăturat, o imagine din 1 mai 1948 - cu ocazia defilării pe bulevardul Carol, bulevard care după 1945 s-a numit 23 August, iar azi se numeşte Tomis.

În spate se vede Liceul „Mircea“:


Clădirea a fost extinsă între 1950-1952; a primit în faţă un portic cu şase pilaştri şi un vestibul. Sunt multe teatre în România care au un portic / vestibul similar la intrarea spectatorilor.

De exemplu: Teatrul Naţional, Bucureşti:


O imagine cu clădirea modificată pentru noul teatru - gata să-şi primească spectatorii. Gardul exterior încă mai era prezent.


Gardul a dispărut; grădina din faţa teatrului a început să fie plantată:



Teatrul, văzut de sus:


[Cap. 4] Jean Badea.

El a fost mulţi ani secretar literar la Teatrul de revistă „Fantasio“; a scris şi documentat teatrul constănţean. În total, a avut 249 de lucrări, apărute în 244 publicaţii diferite (până în ianuarie 2015).

Ultimul său volum este „Dulcea povară - Schiţe de portret din lumea teatrelor constănţene“, apărut recent cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanţa (lansarea volumului a fost iniţial programată pentru 9 decembrie a.c.).

Câteva portrete apărute în „România Liberă“, ianuarie 2003, semnate de Jean Badea:





[Cap. 5] Spectacolele Teatrului de Stat Constanţa.

Premiera / spectacolul cu care a fost inaugurat Teatrul de Stat Constanţa (spectacol jucat pe scena „Elpis“):



S-a continuat apoi din toamna lui 1951, cu cea de-a doua stagiune; cu o piesă originală, autoare Maria Banuş: „Ziua cea mare“.

[cap. 6] Inaugurarea clădirii Teatrului Dramatic din Constanţa

Evenimentul inaugurării clădirii Teatrului Dramatic din Constanţa avea să se producă în cea de-a treia stagiune.

În timp ce lucrătorii finisau clădirea şi instalau mochetele şi scaunele în sală, pe scenă se repeta premieră inaugurală; într-un timp extrem de scurt, decorurile neputând să se usuce bine până în seara premierei din 7 noiembrie 1952.

Cu acest spectacol a fost inaugurată noua clădire a teatrului: „Ruptura"



[cap. 7] Piesa "Sluga la doi stăpâni", 1953



În imagini: Valentina Şambra, Marcela Sassu.

[cap. 8] Piesa "Citadela sfărâmată", 1955


În imagini: Marcela Sassu, Mania Antonova.

[cap. 9] Piesa "Crângul de călini", 1956



În imagini: Valentina Şambra

[cap. 10] Piesa "Hanul de la răscruce", 1957



În imagine: Marcela Sassu.

[cap. 11] Piesa "Nota zero la purtare", 1957



O imagine de ansamblu:


[cap. 12] Piesa "Ovidius", 1957






[cap. 13] Piesa "Profesiunea doamnei Warren", 1957



Anaid Tavitian comentează:

„Că tânără actriţă, alături de Mania Antonova (interpreta rolului Doamna Warren), a dat viaţă personajului Vivie din «Profesiunea doamnei Warren» de G.B. Shaw, un personaj de mare semnificaţie în însăşi istoria dramaturgiei.

A fost o Vivie matură, cu un bogat univers de simţăminte, care ia decizii cu o inteligenţă lucidă şi pătrunzătoare. Vizavi de personalitatea şi clocotul cu care venea Mania Antonova, Valentina Şambra, învăluită în fumurile unei ţigări din care trăgea bărbăteşte, aborda o răceală tăioasă, care o făcea pe mamă [n.n. doamna Warren] să bată în retragere“.


O imagine de ansamblu; pe lângă actorii din acest spectacol, sunt şi alţi colegi actori, regizor, scenograf, personal de scenă:


[cap. 14] Piesa "Zburați pescărușilor", 1957




[cap. 15] Piesa "Anii negri", 1958





[cap. 16] Piesa "Intrigă și iubire", 1958


Anaid Tavitian:

„În Lady Milford din «Intrigă şi iubire», de F. Schiller, actriţa Valentina Şambra a ştiut să dea textului suflet - şi ideii, glas. Cu o ţinută impecabilă, cu o rostire limpede şi inteligent gândită şi cu o filtrare foarte personală, ea a conferit personajului o notă inedită de tragică demnitate“.







În final: câteva imagini făcute de-a lungul timpului pentru teatrul constănţean:


Alăturat, imagini cu prieteni de familie ai Valentinei Şambra.


În dreapta, o imagine cu doamna Anaid Tavitian, care a fost, până în acest an, secretar literar, ulterior consultant artistic (din 2013) al Teatrului de Stat Constanţa. Mai precis, de la 3 octombrie 1978; an în care a terminat şi facultatea -Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“, cu triplă specializare: teatrologie, filmologie, TV.

Anaid Tavitian a preluat funcţia de secretar literar al teatrului constănţean de la Romeo Profit - cel care a făcut parte de la bun început din grupul de actori amatori şi apoi profesionişti constănţeni. Merită a fi menţionat şi faptul că din valoroasa echipă a secretarilor literari din cadrul Dramaticului constănţean a făcut parte şi Georgeta Mărtoiu, în perioada 1956-1990.

Anaid Tavitian:

„Actriţa Valentina Şambra ocupă un loc de seamă în memoria mea afectivă. Ea face parte din generaţia de aur a artiştilor constănţeni care au zidit cu nemăsurată iubire pentru Thalia şi Melpomene un Edificiu care, iată, în 2016 sărbătoreşte 65 de ani.

Distinsă, o apariţie elegantă, calmă, a împrumutat toate acestea şi personajelor sale. Cu talent, cu farmec, cu o sensibilitate aparte, a creat roluri de o mare diversitate“.

Autor: Dan-Eugen Sambra

www.facebook.com/Dan.Sambra.1/ 

www.facebook.com/Dan.Sambra.2/ 


""