Istoria Palatului Cotroceni

Autor 5781 vizualizări


Într-un nou episod al serialului „Descoperă Bucureştiul“, „Adevărul“ vă prezintă povestea Palatului Cotroceni, reşedinţa prezidenţială care s-a născut dintr-o mănăstire şi în care au locuit de la domnitori, până la preşedinti.

Întemeietorul Moşiei Cotroceni este Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678-1688. Moşia prinde viaţă în 1679, când acesta hotărăşte să construiască aici un ansamblu mănăstiresc compus din biserică, case egumenesti şi chiliile călugărilor.

Pe latura nordică a curţii, Şerban Cantacuzino ridică casele domneşti, care au fost gazdele, timp de aproape 100 de ani, şi ale domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Moşia a suferit modificări abia în timpul domniei lui Barbu Dimitrie Ştribei, anii 18490-1853 şi 1854-1856, acesta ordonând, în 1852, refacerea Palatului Cotroceni.





Şapte ani mai târziu, Alexandru Ioan Cuza devine primul domnitor al Principatelor Române Unite, iar în 1862, odată cu numirea lui ca domnitor şi al Statului Naţional România, locuinţele din Moşia Cotroceni sunt din nou refăcute, pentru a putea deveni o adevărată reşedinţă domnească.

Palatul Cotroceni, ordonat de Carol I


Însă, Platoul Cotroceni capătă cu adevărat numele de palat în 1866, când domnitorul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen trece la conducerea ţării şi primeşte, de la Corpurile Legiuitoare, casele domneşti drept reşedinţă de vară.

După ce le foloseşte 20 de ani, acesta decide, în 1888, să construiască un palat în locul acestor locuinţe, destinat moştenitorilor Coroanei, Principele Ferdinand şi Principesa Maria.  În 1893 se începe construcţia propriu-zisă, iar casele domneşti sunt demolate, împreună cu ansamblul mănăstiresc.

Palatul Cotroceni prinde viaţă după doi ani de lucrări, dar abia în 1900 acesta începe să fie permanent amenajat. Arhitectul Casei Regale, francezul Paul Gottereau, alege să finiseze fiecare interior cu câte un stil aparte, cum ar fi cel „ecletic“, cel „Art Nouveau“, cel „neobaroc“ sau cel „neorenaştere“.




Între anii 1913-1915, Palatul Cotroceni mai trece printr-o serie de transformări şi amenajări interioare, la intervenţia aceleiaşi principese. Aceasta a amenajat după propriul gust Salonul de aur, Salonul verde, Dormitorul argintiu, Salonul norvegian şi cele de pictură şi pirogravură, iar unele dintre ele au fost schimbate atât de mult, încât nici nu au mai putut fi recunoscute.

Muzeul Cotroceni, premiu european

Deşi ridicarea Palatului Cotroceni a durat doar doi ani, amenajarea lui şi transformările la care a fost supus s-au întins pe parcursul mai multor decenii. În 1977, clădirea a fost grav afectat de cutremurul din acel an, însă imediat s-au început lucrări de restaurare. În 1984, Nicolae Ceauşescu hotărăşte să fie demolată biserca mănăstirii Cotroceni, iar după şapte ani, se realizează Muzeul Naţional Cotroceni.

Aflat în subordinea Ministerului Culturii, muzeul devine membru ICOM-Conseil International des Musées şi, în 1994, primeşte premului „European Museum of the Year Award“.

După Revoluţie, Palatul Cotroceni devine reşedinţa celor trei preşedinţi ai României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.

Azi, 18 mai 2012, reşedinţa prezidenţială este deschisă publicului care doreşte să o viziteze cu ocazia evenimentului anual „Zilele Porţilor Deschise“.

""