„Intelligence“-ul românesc în anii '90. Cum s-au implicat serviciile secrete în evenimentele din 1990

În contextul redeschiderii dosarului privind evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, una dintre cele mai negre perioade din istoria postdecembristă a României, cu efecte devastatoare asupra acelui prezent şi al viitorului României, numeroşi analişti politici, istorici, publicişti, formatori de opinie fac referire la aceste evenimente ca fiind născute dintr-o posibilă confruntare a noilor structuri de informaţii româneşti, apărute ca urmare a destrămării Securităţii, precum şi la o posibilă, dacă nu chiar certă, amorsare a lor de către KGB etc.

O incursiune în istoria postdecembristă a raporturilor dintre structurile de forţă ale României (MApN, fostul Departament al Securităţii Statului şi Ministerul de Interne) va facilita o mai bună înţelegere a modului în care s-au desfăşurat evenimentele de pe scena politică românească postdecembristă, respectiv modul în care comunitatea de intelligence a României va fi implicată în evoluţiile din anul 1990. Raporturile dintre Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), ca „organism al puterii de stat din România”, şi fostul Departament al Securităţii Statului (DSS) vor fi, pentru început, normale. Întreaga activitate militară urma să fie coordonată de către Consiliul Militar Superior căruia i se subordonau toate unităţile MApN şi ale Ministerului de Interne, inclusiv DSS-ul. Generalul-colonel Iulian Vlad, şeful DSS, s-a subordonat noului auto-impus ministru al Apărării Naţionale, generalul-colonel (r) Nicolae Militaru, încă din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. „Militaru mi-a spus că Ministerul de Interne va fi subordonat Armatei, iar Securitatea se încadrează în structurile Armatei. Am spus:dacă este ordin, aşa vom face”, va declara generalul-colonel (r) Iulian Vlad în faţa Comisiei Senatoriale în ziua de 19 octombrie 1993.

Citește continuarea pe Blogurile Adevărul.

Constantin Corneanu este membru fondator şi preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009.