Iată cine ar fi putut opri Al Doilea Rặzboi Mondial!
Pe 8 noiembrie 1939 tâmplarul Georg Elser încearcặ sặ-l ucidặ pe Hitler într-un atentat pus la cale într-una din cele mai mari berặrii din Germania (Bürgerbräukeller, München) şi astfel sặ opreascặ cea de-a doua conflagraţie mondialặ deja începutặ pe 1 septembrie 1939.
Elser plặnuieşte lovitura încặ din toamna lui ’38, atunci când aflặ cặ Führerul are de gând sặ ţinặ o cuvậntare la berặrie în amintirea puciului hitlerist din 1923. Elser izbuteşte sặ obţinặ accesul la sala în care urma sặ aibặ loc ceremonia, unde amplaseazặ dupặ o noapte întreagặ de lucru un dispozitiv explozibil cu amorsặ de siguranţặ.
Atentatul din 8 noiembrie 1939
Majoritatea componentelor bombei le pregặteşte Elser de unul singur. Doar anumite pặrţi de metal le trimite pentru prelucrare în diverse ateliere. În cursul nopţii de 2 spre 3 noiembrie fixeazặ dispozitivul în coloana încặperii şi umple restul spaţiului cu explozibil. Dupặ ce fixeazặ şi ceasurile pentru seara de 8 noiembrie, lasặ lucrurile sặ curgặ de la sine şi pặrặseşte München-ul.
Hitler ţine într-adevặr un discurs aniversar dupặ toate regulile oratoriei, dar mai scurt decật de obicei, deşi este vorba de un eveniment de importanţặ majorặ pentru dictatura sa. El se grặbeşte însặ sặ plece spre Berlin. Dupặ finele discursului, în jurul orelor 21.07, Hitler, alặturi de alte personaje de marcặ ale NS-ului, pặrặseşte încặperea. La 21.20 se produce explozia. Pupitrul sặu este brusc înlocuit de pulbere şi moloz. Explozia distruge nu numai coloana din spatele pupitrului, ci întregul tavan al sặlii. Sub dặrặmặturi zac 8 morţi şi 60 de rặniţi.
Imediat dupặ detonare încep desigur investigaţiile, iar din nefericire pentru Elser, acesta este capturat chiar înainte de atentat, cậnd se aflặ în Konstanz, la Bodensee, încercậnd cu disperare sặ fugặ în Elveţia. Gestapo-ul îl aresteazặ din pricina conţinutului suspect al genţii sale. La cậteva zile dupặ audieri, Elser mặrturiseşte atentatul şi declarặ rặspicat cặ tot ce şi-a dorit a fost netezirea drumului spre pace în Europa. Ţinut captiv mai întậi în Sachsenhausen, apoi în Dachau, Elser este împuşcat pe 9 aprilie 1945, la cậteva sặptặmậni inainte de sfậrşitul rặzboiului.
O faptặ onorabilặ
Fapta lui Elser aparţine acelui aspect al rezistenţei antinaziste despre care se discutặ şi acum destul de aprins.
În 1969 Anton Hoch, de la Institutul pentru Istorie Contemporanặ, publicặ rezultatul cercetặrilor sale care desfiinţeazặ mitul din jurul lui Elser. Dar un an mai tậrziu Lothar Gruchmann publicặ protocolul arestặrii lui Elser, pe care îl recupereazặ din arhivele Ministerului de Justiţie.
Impresionantul document cuprinde în bunặ mặsurặ cuvintele lui Elser însuşi, ceea ce oferặ o imagine interesantặ asupra vieţii şi gậndirii sale.
Publicặrile de acest tip provoacặ o schimbare în percepţia asupra personajului, contribuind la aprecierea sa în mediul public şi ştiinţific.
O reuşitặ a atentatului pus la cale exclusive de persoana sa ar fi putut avea urmặri colosale:oprirea rzboiului şi a genocidului. Într-un fel Elser ar putea fi considerat un adevặrat antagonist al lui Hitler şi contra-imaginea sa moralặ.
