Hunor Kelemen, regizor al Centenarului, impune tema principală: autonomia ungurilor din România

Autor 2395 vizualizări


Exact în 8 ianuarie, o dată cu o semnificaţie aparte în istoria lumii, politicienii maghiari au lansat o declaraţie comună în care cer autonomie regională, administrativă şi culturală pentru ungurii din România. Pe fondul lipsei unui program coerent al Centenarului din partea autorităţilor române, liderii maghiari au preluat iniţiativa şi vor să fie vioara întâi în aniversarea Unirii Transilvaniei cu România.

Liderii maghiarilor din România nu au ales întâmplător ziua de 8 ianuarie pentru a lansa rezoluţia comună a celor trei partide politice maghiare. În urmă cu 100 de ani, preşedintele american Woodrow Wilson făcea publică o declaraţie în 14 puncte despre viitorul Europei la sfârşitul războiului, care urma să se reconfigureze pe principiul autodeterminării popoarelor. Este o dată de referinţă pentru popoarele care îşi aniversează centenarul independenţei sau unirii în anul 2018.

Ungurii nu se mai mulţumesc doar cu autonomia ţinutului secuiesc, ci vor autonomie, mascată sub diverse sintagme, pentru toţi maghiarii din România: autonomie regională pentru maghiarii din ţinutul secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România.

Domnilor politicieni maghiari, vă rog frumos să îmi spuneţi cine conduce, administrează şi ia decizii în satele, oraşele şi judeţele din aşa-zisul ţinut secuiesc? Românii sau ungurii? Există vreo situaţie în care ungurii să fie majoritari în vreo unitate teritorială administrativă şi ei să nu fie primari şi să nu deţină majoritatea în consiliul local? Cine decide cum se cheltuiesc banii comunităţilor maghiare, dacă nu primarii şi consilierii unguri? Cine hotărăşte ce fel de investiţii se fac şi ce strategii de atragere a investitorilor pentru dezvoltarea comunităţii? Nu primarii şi consilierii unguri? Deci practic există autonomie locală în ţinutul secuiesc. Dar ungurii au o obsesie cu autonomia.

Hunor Kelemen şi colegii săi visează la refacerea ţinutului secuiesc „în limitele sale istorice“, care să aibă „la bază structura fostelor Scaune Secuieşti“! Dar de ce nu au cerut ungurii din scaunele secuieşti autorităţilor maghiare de la Budapesta păstrarea vechilor scaune secuieşti după 1876? Sau de ce nu i-au cerut lui Miklós Horthy în toamna anului 1940, când l-au adulat cu ovaţii şi defilări ale delegaţilor din fiecare sat sau târg secuiesc? Sau atunci comunitatea secuilor se putea dezvolta fără să fie nevoie de păstrarea limitelor istorice şi ale instituţiilor scaunelor secuieşti?

Care sunt limitele istorice ale ţinutului secuiesc? Intră acolo şi satele româneşti? Intră acolo şi oraşul Târgu Mureş, cu o populaţie majoritar românească? Sau satele de pe valea Arieşului care au fost cândva scaunul Arieşului? Dar ce faceţi cu satele din mijlocul secuimii care au aparţinut de comitatul Alba? Harta de mai jos e făcută de unguri, aşa că întrebaţi-i pe ei de ce sunt pete galbene printre scaunele secuieşti.


Dar ce fel de instituţii vreţi să restauraţi? Reînfiinţăm instituţia de „comite al secuilor“? Până la Mohács regele Ungariei îl desemna pe comitele secuilor. Cine îl va desemna acum, Viktor Orban sau Klaus Johannis? Iar în perioada principatului titlul de comite al secuilor aparţinea principelui. Deci în planul Dvs. Klaus Johannis va avea titlul de preşedinte al României şi comite al secuilor! Sau Viktor Orban? Îmi pare rău, Dvs. mă obligaţi la această abordare. Chiar nu vă daţi seama cât sunteţi de ridicoli cu aceste revendicări „istorice“?

Organismul de decizie al autonomiei teritoriale a secuilor „ar trebui să aibă“ competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Oare ce se ascunde sub condiţionalul optativ „ar trebui“? Că unii lideri maghiari, mai cu experienţă în politica de pe Dâmboviţa, ar fi dispuşi la compromisuri şi negocieri?

Cine are competenţe în domeniul educaţiei? Dle Hunor Kelemen, puteţi să îmi spuneţi câţi inspectori şcolari unguri şi câţi români sunt în Harghita şi Covasna? Număraţi bine şi vedeţi că ungurii iau decizii în domeniul educaţiei, chiar şi în judeţe în care ei nu sunt majoritari. Aţi urmărit sistematic scăderea şi chiar desfiinţarea şcolilor mixte, cu clase şi pentru unguri şi pentru români şi aţi reuşit să formaţi o nouă generaţie de unguri care nu ştiu să vorbească limba română. Şi vă miraţi de ce ungurii din secuime sunt enclavizaţi. Din cauza politicilor Dvs. educaţionale, pe care le-a gestionat UDMR.

Domeniul culturii a fost condus foarte mulţi ani la nivel guvernamental chiar de Hunor Kelemen şi acum se plânge că ungurii au nevoie de autonomie culturală. Cine face o statistică despre câţi bani au fost alocaţi proiectelor culturale ungureşti şi câţi celor româneşti? Cel puţin în perioada în care dl. Hunor Kelemen a fost ministrul Culturii sau a fost cel puţin un secretar de stat maghiar. O mai ţineţi minte pe dna Csila Hegedus? Nu beneficiază ungurii de autonomie culturală în România? Ştiţi câşi unguri conduc instituţiile judeţene de cultură? Directori, directori adjuncţi, inspectori şi multe alte poziţii de conducere în cultură sunt în mâna ungurilor mult peste proporţia demografică. Inclusiv în Satu Mare, Sălaj sau Bihor.

Competenţe în domeniul economiei. Ce competenţe în domeniul economiei le lipsesc ungurilor din secuime? Cine ia deciziile economice? Eu ştiu că primarul şi consilierii locali decid la nivelul comunelor şi oraşelor, iar consilierii judeţeni şi preşedintele Consiliului Judeţean decid la nivelul judeţelor. Prefecţii români din Harghita şi Covasna nu au absolut nicio autoritate pe plan economic. Toată autoritatea de decizie pe plan economic aparţine ungurilor din regiune, ei hotărăsc ce bani investesc, ei îşi împart comisioanele etc. Cine decide, de exemplu să fie reparate drumurile judeţene din cele două judeţe? Consilierii judeţeni şi preşedinţii de consilii judeţene, care sunt unguri, nu sunt români. Cred că din cauza asta drumurile către vest sunt bune, iar cele către nord şi est sunt ca vai de mama lor. Încercaţi să veniţi de la Vatra Dornei către Harghita, de exemplu.

Cu ce îi deranjează pe politicieni dacă pe străzile din Satu Mare sau din Oradea ungurii vorbesc şi în limba română.

Ungurii se plâng că nu au competenţe în domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Cine decide organigrama în primăriile şi consiliile judeţene din Harghita şi Covasna? Cine îi alege pe funcţionarii din primării? Primarii şi consilierii sunt unguri, deci ei au competenţe în domeniul funcţionării aparatului de administraţie publică.

Ce este Partium?

În scrierile istoricilor se utilizează această sintagmă pentru a defini părţile din regatul Ungariei care au fost anexate la principatul Transilvaniei. Dar aceste părţi anexate sau Partium a avut o întindere variabilă de-a lungul secolelor XVI-XVII, adesea până către Kosice în Slovacia de azi, cuprindea şi regiunea Transcarpatia din Ucraina de azi etc. Dar văd că politicienii maghiari inventează sintagme pentru a defini regiuni pe care le vor, pentru început, autonome. Întâi a fost ţinutul secuiesc, acum este Partium. Probabil că următoarea acţiune va fi inventarea unui steag al Partiumului, să nu aibă doar ţinutul secuiesc. Acum cer autonomie administrativă pentru Partium, mâine vor cere şi aici autonomie regională.

Nu există nicio regiune Partium, dar liderii maghiari vor să o inventeze: „crearea statutului special administrativ bilingv al regiunii Partium“. Ce înseamnă statut administrativ special bilingv? Încă maghiarii nu au reuşit să înveţe limba română, dar vor să îi pună pe românii din aşa-zisul Partium să înveţe limba maghiară? Cu ce îi deranjează pe politicieni dacă pe străzile din Satu Mare sau din Oradea ungurii vorbesc şi în limba română? Vor să mai facă o enclavă lingvistică, la fel ca în secuime? Nu le-au reuşit negocierile pe sub masă cu PSD în perioadele de criză guvernamentală, când au cerut utilizarea limbii maghiare în proporţii exagerate, fără să se gândească şi la costuri. Aşa că încearcă din nou sub această formulă cu Partiumul.

Al patrulea punct al rezoluţiei se referă la autonomie culturală pentru toţi ungurii din România, pe care o explică prin autoadministrare în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii. Nu pot să nu remarc stilul ambiguu al rezoluţiei şi repetiţiile. Ceva de genul: vrem de toate, vrem orice, numai să arătăm că cerem şi românii nu vor să ne dea.

Tocmai ca să nu vi se dea apă la moară, autorităţile româneşti v-au lăsat să vă administraţi singuri pe plan cultural. După ce aţi fost mai mulţi ani ministrul Culturii în România, mai revendicaţi, dle Hunor Kelemen, autonomie culturală? Cum se spune la tupeu în limba maghiară, dle Hunor Kelemen, fost ministru al Culturii în 2009-2012 şi în 2014?

Dacă aşa mult îi pasă guvernului de la Budapesta de ungurii din România, de ce nu îi convinge pe investitori să investească în secuime?

Dacă doriţi atât de mult să schimbăm libertăţile culturale ale maghiarilor în România, poate implementăm în România legislaţia din Ungaria despre aşa-numitele autoguvernări culturale ale minorităţilor, care sunt de fapt un instrument de control al guvernului maghiar asupra organizaţiilor minorităţilor. Principiul e simplu în Ungaria: cine iese din front nu mai primeşte finanţare. Vreţi aşa ceva şi în România? Nu cred.

Prosperitatea ungurilor din România nu se obţine prin autonomie şi prin scandaluri politice pe subiecte interetnice. De ce nu vin investitori strategici în secuime? Din cauza politicienilor maghiari care agită apele şi creează un climat de nesiguranţă pentru afaceri. Aş mai avea o întrebare pentru politicienii maghiari. Ungaria a reuşit – bravo! – să aducă mulţi investitori de anvergură în Ungaria. Dacă aşa mult îi pasă guvernului de la Budapesta de ungurii din România, de ce nu îi convinge pe investitori să investească în secuime?

Politicienii de la Budapesta vă încurajează să faceţi scandal politic în România pe tema autonomiei secuilor, dar uită că guvernul de la Budapesta a anulat orice autonomie regională pentru secui, nu Bucureştiul. Árpád János Potápi, secretarul de stat pentru politici naţionale din cabinetul lui Viktor Orban, declara recent, cu ocazia comemorării atrocităţilor armatei austriece din 1764 la Siculeni împotriva secuilor, că “secretul secuimii constă în dorinţa irezistibilă de libertate şi de autodeterminare“. Nu scapă acest secretar de stat de la Budapesta nicio ocazie să lanseze atacuri către România. Oare ştie cu adevărat istoria secuilor acest secretar de stat, Árpád János Potápi? Atunci poate ne învaţă domnia sa de când secuii au o dorinţă irezistibilă de autodeterminare şi de ce nu au avut această dorinţă în 1876 sau 1940.

Anul 2018 este un an important pentru memoria istorică comună. Putem să ne conciliem poziţiile măcar la un veac de la Marea Unire sau putem să continuăm cu aceleaşi discuţii sterile despre autonomie. Noi, românii, nu vrem să mânjim această aniversare a Unirii din 1918 cu certuri şi scandaluri din cauza ungurilor. Dl. Hunor Kelemen ne-a anunţat încă de anul trecut că doreşte să marcheze în stil propriu aniversarea Centenarului. Acum profită de lipsa unui program coerent în jurul Centenarului din partea autorităţilor româneşti şi vrea rolul de regizor, ca să ne impună teme în program.

Mai ales că Centenarul va fi, vrem sau nu, o ocazie şi pentru discursuri patriotice româneşti. Atunci cea mai bună cale este autovictimizarea ungurilor. Aşa ungurii vor reuşi să atragă atenţia lumii întregi, să speculeze efuziunea naţionalistă a românilor şi să ne arate cu degetul. Chiar dacă ei, ungurii, inventează probleme care nu există. Lumea citeşte doar ştirile senzaţionale, nu mai face şi analize. Credeţi că atunci când ungurii se plâng prin lume că nu au autonomie, îi mai întreabă cineva dacă au primari, consilieri şi preşedinţi de consilii judeţene unguri? Sau dacă au inspectori şcolari, directori de instituţii culturale şi chiar miniştri unguri? Până la urmă nu asta înseamnă autoguvernare, adică exercitarea acestor atribuţii administrative de către concetăţenii noştri unguri? Dacă au deja aceste atribuţii, atunci ce mai vor ungurii din România?

""