Hortensia Papadat Bengescu la Karlsbad png

Hortensia Papadat-Bengescu la Karlsbad

📁 Muzeele României
Autor: Mihaela Damian

La Casa „Hortensia Papadat-Bengescu” din Ivești, judeţul Galaţi, vizitatorii au ocazia să intre în atmosfera impregnată de spiritul marii romanciere prin intermediul obiectelor personale, fotografiilor, documentelor și cărților în ediții princeps din opera autoarei. Printre acestea se află un obiect cu valoare istorică și memorială deosebită: un album cuprinzând o serie de fotografii care o înfățișează pe scriitoare în 1933 în celebra stațiune balneară Karlsbad.

Situat în nord-vestul Boemiei, Karlsbad (astăzi Karlovy-Vary, Cehia) era renumit pentru apele sale minerale cu proprietăți terapeutice, fiind una dintre destinațiile favorite pentru vilegiatură ale românilor, începând de la jumătatea secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului al XX-lea. Supranumit „parcul de sănătate al Europei”, Karlsbad era frecventat de numeroase personalități ale vieții politice și culturale românești, venite aici pentru a-și îngriji sănătatea sau doar pentru a se bucura de liniștea și frumusețea locurilor. 

1 png png

Pentru Hortensia Papadat-Bengescu, vizitele la Karlsbad erau o necesitate. Încă din 1921, romanciera s-a confruntat cu o șubrezire majoră a stării de sănătate, accentuată odată cu trecerea timpului. Camil Baltazar, scriitorul care a cunoscut-o îndeaproape și de care era legată printr-o prietenie literară îndelungată, spunea că „toate bolile descrise în romanele ei, ea le-a încercat în propria-i ființă”, iar „fiecare pagină scrisă, fiecare capitol de roman [...] a fost creat în răstimpul câștigat de suferințele fizice sau rupt interludiului unei convalescențe sau între o internare și alta”.

Hortensia Papadat-Bengescu: Karlsbad, locul în care sănătatea „m-a azvârlit neașteptat” 

În 1930, Hortensia Papadat-Bengescu începe o cură balneară la Karlsbad, pentru a-și trata reumatismul cronic de care suferea, dar și celelalte afecțiuni ale căror manifestări îi tulburau mult „acel halo cu care reușisem să mă înconjor pentru a trăi o viață personală”. De la Karlsbad, la 12 septembrie 1930, locul în care sănătatea „m-a azvârlit neașteptat”, Hortensia Papadat-Bengescu îi expedia lui Camil Baltazar o scrisoare din care aflăm primele impresii despre oraș: „burg interesant, localitate plăcută și, sper, binefăcătoare, ospitalitate profesională, dar prielnică”. O nouă scrisoare din 10 noiembrie, același an, ne dezvăluie efectele acestei cure asupra scriitoarei: „Tratament la Karlsbad, care-mi cerea pentru sănătate timpul tot, compensându-mă cu o vivificare morală și o amplificare a orizonturilor imaginative. Oază, deci”. Vizitele la Karlsbad vor fi repetate frecvent de scriitoare, în 1933 – anul în care au fost făcute fotografiile din album, 1935, 1936, 1937 și 1938.

album png png

Albumul fotografic face parte din colecția „Memoriale – Ivești”, fiind o donație a celei mai mici dintre fiicele scriitoarei, Elena Stamatiadi. Acesta conține 21 de fotografii ce surprind diferite imagini din celebra stațiune balneară și o înfățișează pe Hortensia Papadat-Bengescu într-o postură relaxată, pe terasa unei cafenele, plimbându-se prin pădurile și grădinile stațiunii ori admirând peisajele încântătoare ale Karlsbadului.

Albumul (L: 18 cm; l: 13 cm) are 20 de file cartonate, de culoare neagră, iar fotografiile sunt dispuse pe şapte dintre filele sale. Pe interiorul coperții întâi s-a păstrat o etichetă care atestă achiziționarea albumului fotografic de la magazinul de articole de birou și papetărie LWK-Leopold Weil, Karlsbad. Fotografiile, de mici dimensiuni (L: 5,3 cm; 4,3 cm), sunt însoțite de indicațiile scriitoarei privind anul vizitei (1933) și locul unde au fost făcute.

Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la Iveşti (jud. Tecuci, astăzi Galaţi), în casa care acum îi poartă numele, şi a locuit aici primii doi ani şi jumătate de viaţă, după care, împreună cu familia, s-a mutat la Tecuci. Construită între anii 1872-1874, casa a fost iniţial sediu al Companiei a 6-a din cadrul Regimentului 24 Dorobanţi (Infanterie), Tecuci. 

Casa HPB JPG jpeg

Odată cu desfiinţarea ultimei subunităţi militare din Iveşti, Ministerul Apărării Naţionale renunţă la localul vechiului sediu al Garnizoanei, clădirea intrând în patrimoniul Sfatului Popular (Primaria) al comunei Iveşti. Între anii 1956-1966, aici a funcţionat Şcoala Tehnică Viticolă de 4 ani. Din 1966 devine sediul Dispensarului veterinar al comunei Iveşti, unitate sanitară care funcţionează până în 2006. Din 2006, la solicitarea prof. Gh. Frătiţă, Consiliul Local Iveşti este de acord ca localul actualei Case „Hortensia Papadat Bengescu” sa treacă în patrimoniul Consiliului Judeţean Galaţi, respectiv a Muzeului de Istorie Galaţi.

expozitie2 jpg jpeg

La 20 iulie 2009 se inaugurează Casa „Hortensia Papadat Bengescu”, secţie a Muzeului de Istorie Galaţi, cu expoziţia „Personalităţi iveştene”, în cadrul căreia se regăsesc materiale documentare şi obiecte care au aparţinut amfitrioanei şi unor membri marcanţi ai culturii şi istoriei Iveştilor.

Program de vizitare 

Noiembrie-martie

Miercuri-duminică: 9:00-17:00

Aprilie-octombrie 

Miercuri-duminică: 10:00-18:00

Taxa de vizitare: 

adulţi: 4 lei; copii, elevi, studenţi: 1 leu