Greselile pe care Imperiul Austro Ungar le a comis in campania impotriva Serbiei si pentru care a platit cu infrangerea in Primul Razboi Mondial jpeg

Greselile pe care Imperiul Austro-Ungar le-a comis in campania impotriva Serbiei si pentru care a platit cu infrangerea in Primul Razboi Mondial

📁 Primul Război Mondial
Autor: europolitics.ro

In anii dinaintea fatidicului 1914, cei care erau loiali Monarhiei Duale considerau ca greselile politice ale Imperiului Austro-Ungar nu pot fi reparate decat prin politica externa. Nimeni nu avea incredere in reformele interne. Problemele nationaliste erau prea complexe pentru a fi rezolvate iar starea de spirit in randurile guvernului de la Viena era una disperata. Cearta continua cu Serbia care contesta rolul Monarhiei ca o mare putere si situatia din ce in ce mai grava a slavilor din sud au condus catre atentatul de la Sarajevo, acolo unde a fost asasinat arhiducele Franz Fedinand.

Iulie 1914 a aratat cat de mult se degradase Imperiul Austro-Ungar. Dupa anul 1900, Monarhia Duala incepuse sa se confrunte din ce in ce mai des cu ideea unui razboi pe mai multe fronturi. Numai ca deciziile politice si administrative au fost atat de gresite, incat fortele armate ajunsesera numarau un contingent aproape insignifiant in raport cu armatele celorlalte super puteri aflate in vecinatatea Imperiului.

Pe timp de pace, Monarhia Duala avea trei armate:cea roiala si cea imperiala, Landwehr-ul austriac si Honved-ul maghiar. Ca o concesie la cererile maghiare care solicita o armata independenta, in baza Compromisului din 1868, atat Honved-ul cat si Lanwehr-ul erau considerate ca facand parte din prima linie a oricarei batalii.

Bugetul alocat de austro-ungari armatei era cel mai mic in raport cu cel al Imperiului German sau al Rusiei. In 1903, imperiul condus de Francis Joseph consuma de trei ori mai mult pe vin, bere si tutun decat aloca fortelor armate. Zece ani mai tarziu, situatia nu era aproape deloc schimbata. Armata imperiala si roiala ducea un stil de viata boem, dominat de cantece si povesti. Pentru capii militari care au trebuit sa decida o strategie militara in campania dusa impotriva Serbiei a fost un adevarat cosmar.

In 1911, de exemplu, totalul cheltuielilor destinate apararii in Monarhia Duala se ridicau la 650 de milioane de coroane in comparatie cu cele aproape 2 miliarde ale Imperiului german si cu 1, 6 miliarde de coroane alocate de rusi. Forta de munca era prost utilizata. In anul 1910, dintr-o populatie de 50 de milioane de locuitori, doar 126.000 de oameni erau inrolati in armata. In 1914, armata austro-ungara putea sa adune doar 48 de divizii de infanterie. Rusia avea 93 de divizii de infanterie, Franta avea 88 iar Serbia avea la dispozitie 11. Procesul de reechipare al infanteriei a fost total defectuos. Austro-ungarii contau pe 42 de tunuri care sustineau o divizie infanterica, taristii aveau 48 iar hanbsburgii aveau 72!

Razboiul impotriva Serbiei a inceput sa se prefigureze dupa 1908. Din acel an, Imperiul Austro-Ungar incepuse sa se confrunte cu amenintarea a trei puteri ostile, iar razboiul devenea iminent:Imperiul Rus in est, Serbia si Muntenegru in sud-est si Italia in sud-vest. Romania a intors si ea armele in 1912, iar austro-ungarii au mai pierdut alte cinci divizii de infanterie cu aceasta ocazie.

Continuarea pe europolitics.ro