Fotografii document: 1941 - România intră în război
„27 iulie [1941]. Marienfeld. Înaintăm spre Nistru”, a notat dedesubtul fotografiei (alb-negru în original) căpitanul Gheorghe Neagu. Cu o lună în urmă, România intrase în Al Doilea Război Mondial, pentru recuperarea teritoriilor pierdute în urma ultimatumului sovietic din vara lui 1940 ‒ iar soldaţii români mărşăluiau acum pe drumurile prăfuite ale Basarabiei. [Sat aflat astăzi în cadrul comunei Ialpujeni, raionul Cimişlia, Marienfeld fusese întemeiat în 1910 de câteva zeci de familii de colonişti germani.]
La finalul lui iulie 1941, Basarabia fuseseră deja eliberată, soldaţii români continuau luptele şi marşul, iar albumul căpitanului Neagu, aflat în patrimoniul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, se constituie într-un jurnal detaliat, în imagini, al operaţiunilor româneşti pe Frontul de Est.
Un foto-document preţios, din care am extras fotografia de mai sus care a fost colorizată manual spre a reda aerul, încrâncenarea acelor zile de vară, de vară şi de război, de acum exact 80 de ani.
Dar colecţiile Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” conţin numeroase astfel de fotografii-document care reconstituie zilele de început de război, vara lui 1941, aşa cum a fost ea trăită de români: părinţii, bunicii, străbunicii noştri.
În fotografie e chiar unul dintre ei: român chemat să lupte, cu arma în mână, pentru ţară.
La Bucureşti, lângă un gard, cu traista, băţul şi-o geantă petrecută peste piept, aşteptând să fie încorporat, după ce primise ordinul de mobilizare, viitorul ostaş citeşte „Viaţa”, un ziar al timpului; pe prima pagină, ordinul lui Antonescu, „Ostaşi români, treceţi Prutul!”. Şi l-au trecut, se ştie ‒ iar noi vă invităm să citiţi în detaliu despre intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial în cea mai recentă ediţie a revistei Historia Special, pe care o găsiţi încă la chioşcuri, dar şi pe platforma Paydemic.
FOTO: MUZEUL MILITAR NAȚIONAL „REGELE FERDINAND I“ | COLORIZARE MANUALĂ DE LUCIAN MUNTEAN
Tehnica: După imaginile alb-negru s-au făcut printuri pe hârtie de 180 g/m, apoi a urmat procesul de colorizare manuală, în tehnica similară celei de acum un secol, cu pasteluri uscate sub formă de pulbere: PanPastel, Sennelier și Schminke. Cromatica discretă, cu nuanțe pale, încearcă să redea atmosfera acelor zile.
Acest articol a fost publicat în numărul 235 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 12 august - 14 septembrie 2021, și în format digital pe paydemic.com.
