⬆

Executarea fără milă a lui Valev în pur stil comunist

Istoricii români de după 1989 au început să manipuleze opinia publică prin inventarea unor fapte de eroism ale politrucilor comuniști pe fondul unei presupuse lupte împotriva ingerințelor Moscovei în treburile interne. Așa a apărut și combaterea cu elan patriotic a celebrului Plan Valev și Costin Murgescu a fost declarat un mare specialist în probleme economice.

Geograful Emil Borisovici Valev a fost acuzat că vrea să destrame România populară și că a plănuit cu sânge rece să transforme măreața realizare a micilor comuniști într-o țară agrară. Sunt decenii de când manualele și tomurile de istorie repetă în formule din ce în ce mai dure această teorie. Ediția din 1995 a manualului de Istorie pentru clasa a XII-a spunea clar că liderii comuniști români au reacționat violent și au ripostat afirmând că era vorba de o încercare de dezmembrare economică a României. Elevii mai aflau că sud-vestul României urma să fie un veritabil grânar, specializat aproape exclusiv pe producția agricolă în detrimentul celei industriale.

Este interesant că autorul sovietic n-a fost interesat de sud-vestul României, adică de regiunea Banatului, ci de sud-est sau de fertilul Bărăgan. Vastul spațiu virtual a fost poluat cu tot felul de articole și studii despre concepțiile agresive ale specialistului de la universitatea moscovită. Se poate afla de pe pagina dedicată celebrului plan că România, Ungaria și Bulgaria deveneau producători de alimente și furaje, doar în secundar de ceva produse industriale. Este interesant că Valev n-a avut în vedere Ungaria, care făcea parte din altă arie geografică. Manipularea merge înainte, chiar profesorul universitar Bogan Murgescu repetând ideile înaintașului într-un interviu acordat Agenției de presă RADOR în anul 2015. Puțini sunt cei ce nu cred în această variantă repetată la infinit.

Este interesant că autorii nu și-au pus întrebarea simplă cum de s-a făcut brusc Gheorghe Gheorghiu-Dej patriot român, el care dorise cucerirea țării de către tancurile sovietice și nimicirea lumii libere. Articolul de răspuns scris de către Costin Murgescu este un simplu rechizitoriu în stilul procuraturii timpului și acuzatul nici măcar n-a fost chemat la bară. Este interesant că istoricii de astăzi nici măcar nu s-au obosit să arunce un ochi pe făcătura presupus intelectuală. Specialistul sovietic de origine bulgară n-a scris un rând că România trebuie să devină o țară agrară pentru hrănirea raioanelor industrializate din Cehoslovacia și Germania comunistă. Să analizăm acum doar informațiile despre metalurgie și construcțiile de mașini. A scris negru pe alb că se va dezvolta în anii următori industria constructoare de mașini, baza acesteia urmând să fie puternicul combinat de la Galați, în prezent în construcție (în 1964 - n.r.), proiectat pentru o producție anuală de 4 milioane de tone de oțel. Aceasta era capacitatea prin proiectul românesc și era mai mult decât suficient pentru România.

Poate unii vor crede că era puțin pentru modernizarea țării. Fiecare are dreptul la o opinie, dar combinatul putea să livreze și fier moale sau fontă pentru prelucrare ulterioară în fabricile sistemului socialist. Erau în producție și centrele metalurgice de la Reșița și Hunedoara, acestea fiind amintite în trecere de către Valev. Acesta considera că trebuie să se facă un studiu serios asupra produselor realizate pentru ca laminatele să fie din modele diferite și să nu se genereze o concurență inutilă, posibil generatoare de supraproducție. Autorul de la Universitatea “V. M. Lomonosov” n-a insistat să explice impactul apariției colosului de la Galați asupra întregii economii românești. Studiul publicat era unul la nivel de idei generale și pentru oameni instruiți.

Colosul industrial a însemnat formarea unor numeroase echipe de muncitori constructori. Aceștia au ridicat furnalele și celelalte instalații, dar apoi autoritățile au constatat că au nevoie de o importantă rețea de căi ferate, incapabilă totuși să acopere transportul minereului și al cocsului. A fost necesară amenajarea unui port fluvial mineralier. Cum fluviul nu permitea sosirea unui număr suficient de nave prin Delta Dunării, autoritățile au trecut la săparea Canalului Dunăre – Marea Neagră. S-a trecut și la construirea de uriașe mineraliere pentru a reduce dependența de transportatorii străini. Numai amploarea combinatului gălățean indica transformarea economiei României în pur stil comunist. Este interesant de spus că industria metalurgică românească primea din belșug minereuri și cocs din lagărul socialist și combinatul a fost completat și cu instalații de origine sovietică.

Fierul obținut în imensele combinate metalurgice nu are valoare dacă nu este prelucrat ulterior în tot felul de mașini necesare economiei. Valev laudă marile uzine de construcții navale de la Galați, Oltenița și Drobeta Turnu-Severin. Considera că mari proporții a luat și construcția de mașini agricole (principalele centre – București, Ruse).

De ce nu putea autorul sovietic să scrie ceva împotriva industriei românești?

Nu există un rând în care autorul din Moscova să dorească dezindustrializarea României și răul acestei părți a lagărului socialist. De ce nu putea autorul sovietic să scrie ceva împotriva industriei românești? Explicația este una foarte simplă: ar fi lovit în esența întregului sistem comunist. Ar fi ajuns din cercetător universitar un deținut prin lagărele uitate de lume prin Siberia. Dacă ar fi avut noroc, ar fi fost exilat ca profesor într-un sătuc înghețat. E. B. Valev nici nu și-a închipuit câtă agitație o să genereze un simplu material de geografie economică, omul crezând sincer că scrie ceva pentru creșterea eficienței economiei socialiste.

Emil Borisovici Valev nu poate să fie acuzat de ceva rău în articolul intitulat Problemele dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S. Cadrul universitar a scris clar că principala problemă o constituie industrializarea acestor raioane. Ce premise există pentru aceasta și prin ce căi se înfăptuiește și se va înfăptui industrializarea acestui teritoriu? Se observă din traducerea textului din anul 1964 că autorul a analizat ce s-a făcut și propunea soluții pentru modernizarea economiei socialiste.

Cum a fost generată critica împotriva lui Valev?

S-a apelat tot la arsenalul de metode din justiția comunistă, care mai funcționează astăzi prin presa românească. Au fost luate anumite cuvinte și fraze pentru a lansa acuzații grave împotriva unei persoane care nu se putea apăra. Mare vâlvă a făcut teoria exprimarea o specializare agricolă, care există pe prima pagină a “planului”. S-a plecat de aici pentru a se ajunge la concluzia că trebuie făcute praf fabricile existente și să fie înlocuite cu câmpuri pline de cucuruz.

Dacă s-ar fi dorit spunerea adevărului măcar după evenimentele din 1989, istoricii români ar fi trebuit să vadă textul original, astăzi accesibil în spațiul virtual, dar cam mare pentru publicul obișnuit, și să dea citatul întreg. Autorul sovietic a scris că ar fi de dorit și o specializare agricolă și legată de ea - prelucrarea industrială apropiată a materiei prime agricole. Această cale a dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare era dorită pentru toate zonele fertile din regiunile limitrofe Dunării, ceea ce ar fi adus o creștere a nivelului de trai, lagărul socialist având uriașe probleme legate de aprovizionarea cu alimente, supraviețuirea coloniilor de muncitori sovietici fiind asigurată prin importul de hrană produsă în …SUA.

Este interesant că specialiștii de astăzi au preferat să repete unii după alții informațiile lansate de către Costin Murgescu și nu s-au gândit că autorul putea să scrie materialul la indicațiile de partid și să fie o simplă făcătură în pur stil comunist. Este interesant de remarcat faptul că ambele texte au fost publicate în revista “Viața economică” în același număr, dar cercetătorii n-au analizat informațiile din pură lene intelectuală. Acum este foarte greu să mai combați legenda despre eroismul celui care a patronat lagărele de exterminare și temnițele asasine până în anul 1964. Oamenii de astăzi sunt încântați că au fost fapte de vitejie împotriva Moscovei, dar aici a fost pură mistificare. A deranjat totuși la Kremlin unele cercuri și Nicolae Ceaușescu a uitat complet de ceea ce s-a scris în anul premergător preluării puterii, de “independența” mult trâmbițată astăzi. A urmat după 1989 manipularea prin care se încerca albirea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este grav că autorii materialelor n-au citit ceva din textul original și nici din cel scris de Costin Murgescu. Au preferat să devină faimoși prin umplerea spațiului tipografic cu ideile luate din articolele și cărțile înaintașilor.

Emil Borisovici Valev a dorit industrializarea României prin dezvoltarea metalurgiei și a construcțiilor de mașini, dar opera i-a fost executată pentru că așa a dorit Gheorghe Gheorghiu-Dej și acesta a ripostat prin omul aflat în apropiere. Istoricii români trebuie să elimine dintre valorile științifice recuperate după 1989 această făcătură din anul 1964.

Foto sus: Combinatul de la Galați (© Felix O / Wikimedia Commons)

Bibliografie minimală

Arhivele Securității, volumul II, Editura Nemira, București, 2006.
Arhivele Securității, volumul IV, Editura Enciclopedică, București, 2008.
Directia Centrala de Statistică, Anuarul statistic al R.P.R. 1965.
Valev, E.B., Problemele dezvoltării economice a raioanelor dunărene din Romînia, Bulgaria și U.R.S.S., în Viața economică, an II, nr. 24 (43).
Banu, Florian, Liviu Țăranu, Aprilie 1964 - Primăvara de la București Cum s-a adoptat “Declarația de independență a României, Editura Enciclopedică, București, 2004.
Gide, Charles, Curs de economie politică, Tipografiile Române Unite S.A., București, 1925.
Manea, Mihail, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor De la 1821 până în 1989, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1995.
Dobre, Mihail, România la sfârșitul Războiului Rece, Editura Enciclopedică, București, 2011.