Autor 6256 vizualizări


Teoriile așa-zis științific ale eugeniei au căzut în dizgrație după genocidul din Al Doilea Război Mondial. Holocaustul, dar și programele de sterilizări forțate, eutanasii și experimente medicale din Germania anilor ’30 au făcut ca savanții să se distanțeze definitiv de știința eugeniei. Aceasta nu fusese însă creată sau pusă în practică pentru prima oară în Germania lui Hitler. Administrația nazistă s-a inspirat, de fapt, din programele instituite mai întâi în America, unde teoriile eugeniei au avut foarte mare succes.

Eugenia a jucat un rol destul de importat în Statele Unite înainte de al Doilea Război Mondial, unde și-a atras un număr semnificativ de adepți. Succesul eugeniei în America se explică prin evoluția socială și etnică a statului:un număr mare de afro-americani, eliberați din sclavie după Războiul Civil, dar încă discriminați și un număr și mai mare de imigranți veniți din toate colțurile lumii, discriminați și ei de pătura dominantă anglo-protestantă.

În Statele Unite, eugenia este strâns legată de credința în superioritatea popoarelor anglo-saxone, nordice și germane, și de poziția dominantă deținută în societate de grupul WASP (white anglo-saxon protestants). În practică, ea a însemnat susținerea unor legi stricte împotriva imigrării și legi împotriva căsătoriilor mixte (rămase în vigoare, în unele state, până în 1967!) și susținerea programelor de sterilizare a săracilor, invalizilor și a celor considerați „imorali”.

Mișcarea eugenică a fost sprijinită și a primit finanțări generoase din partea unor fundații cunoscute precum Fundația Rockefeller sau Institutul Carnegie. Ea a fost acceptată, de asemenea, în lumea academică americană. 

Legislația eugenică

Statul Connecticut introduce, în 1896, o lege a căsătoriei prin care cetățenilor le era interzis să se căsătoreacă cu persoane suferind de epilepsie sau retard mintal. Un an mai târziu, în statul Michigan a fost propusă o lege privind sterilizarea obligatorie (ea nu a trecut însă de camera legislativă). Primul stat în care este adoptată o astfel de lege a fost Indiana, în 1907, urmat de Washington și California, în 1909. Apoi, în 1927, în urma soluționării cazului Buck v. Bell, de către Curtea Supremă, s-a creat un precedent privind sterilizarea persoanelor cu boli mintale.

Statul California a fost cel mai activ în mișcarea eugenică:între 1909 și anii ’60 aici s-au realizat circa 20.000 de sterilizări. Însă cel mai agresiv program eugenic a fost cel din statul Carolina de Nord. Aici, persoanele cu un IQ mai scăzut de 70 puteau fi sterilizate, iar asistenții sociali puteau face propuneri privind persoane care ar trebui sterilizate.

O altă față a eugeniei americane a fost mișcarea anti-imgraționistă, care milita pentru impunerea unor restricții clare privind imigranții „de rase inferioare”. Liga pentru Restricționarea Imigrării a militat pentru adoptarea unei legi prin care imigranții erau obligați să dea un test de știință de carte înainte de a li se acorda cetățenia. Legea a fost însă respinsă în repetate rânduri, în 1897, 1913 și 1915.  Ea a fost adoptată, în cele din urmă, în 1917.

Teoriile eugeniei au fost folosite și pentru a explica structura socială a Americii. Ierarhia socială și de clasă a fost explicată prin superioritatea genetică a celor din clasa medie-superioară și prin definierea sărăciei drept „caracteristică a inferiorității genetice”. Pe de o parte, femeile din clasele superioare erau îndemnate să aibă mai mulți copii și, de multe ori, li se refuzau sterilizarea și metode de contracepție, iar de pe de altă parte, femeile din clasele considerate inferioare erau încurajate să aibă mai puțini copii.

61% din cele 62.162 de persoane sterilizate în SUA în secolul XX au fost femei

Bărbații și femeile erau sterilizați pentru motive diferite. În cazul bărbaților, sterilizarea era recomandată pentru tratarea agresiunii și eliminarea comportamentului criminal. Femeile, în schimb, erau sterilizate pentru a controla numărul de copii.

Spre deosebire de Germania nazistă, în Statele Unite nu s-a ajuns la instituirea unor programe de eutanasiere a celor considerați inferiori din punct de vedere genetic. Au existat însă persoane care au militat și pentru așa ceva. În 1911, un raport al Institutului Carnegie nota că eutanasia poate fi o soluția la problema „curățării” societății. Ideea nu a avut însă foarte mulți adepți. Cu toate acestea, au existat instituții medicale în care doctorii au găsit alte modalități pentru a implementa programe de eutanasie. Spre exemplu, în Lincoln, Illinois, într-un azil pentru bolnavi mintal, doctorii au dat pacienților lapte infectat cu tuberculoză, în ideea că persoanele dezvoltate genetic nu se vor îmbolnăvi.