Elisabeta I - pe culoarele cinematografiei internaţionale

Elisabeta I este o figură emblematică a secolului al XVI-lea, în principal s-ar crede că doar din punct de vedere politic, însa viaţa tumultoasă a Reginei Virgine trece dincolo de barierele istorice impuse. Ea nu a fost doar o personalitate istorică, ci şi un personaj. Pentru seolul al XVI-lea, dar şi pentru secolele urmatoare  devine  o sursă de inspiraţie în mai multe domenii începand de la artă  şi până la cinematografie.

La o privire în ansamblu a acestui subiect  şi anume viaţa reginei Elisabeta I, observam că este un subiect foarte ofertant şi niciodata terminabil. Elisabeta a fost şi va ramane una dintre cele mai enigmantice personalităţi întâlnite în istorie. Firea ei impulsivă, îndecisa este pusa în balanţă de inteligenţă, raţiune şi nobleţe, astfel că prin îmbinarea acestor calităţi şi defecte s-a creat o adevarată emblemă, un slujitor al intereselor ţării şi un „conducator prin voia lui Dumnezeu”.

Pentru cinefilii iubitori de subiecte istorice, cinematografia a oferit  nenumarate filme, in decursul a 100 de ani apărând peste 26 de producţii, de la lung metraje la mini-serii. Cele mai cunoscute productii ce au avut un impact deosebit asupra criticilor si nu doar, au fost:„Les amours de la reine Elisabeth”, ”Elisabeth Rex” sau „Gloriana”.

Elisabeta I in alb si negru

In 1912 apare primul film ce a avut ca subiect viaţa Reginei Elisabeta I, avînd.o în rol principal pe Sarah Bernand. Iniţial ideea de a face un film pe subiectul acesta a pornit chiar de la o piesa de teatru jucata  in teatrul deţinut de  actriţa  principală. Succesul avut de punerea în scena a  unui  subiect atat de intrigant a fost văzut imediat ca o sursă de venit pentru tânăra industrie cinematografică. Începand cu data de 12 iulie 1912  filmul a fost proiectat pentru publicul larg contra cost, preţul biletului fiind de 1 dolar. Datorită tehnicilor neperformante ale cinematografiei anilor 1900, frumuseţea interpretării tinerei Sara Bernand în timpul pieselor de teatru a fost umbrită de simplitatea sistemului de inregistrare. Dacă în timpul piesei de teatru Sara era acompaniată de un cor vocal şi instrumental, în film dicţia si profunzimea vocii sale au fost stavilite în lipsa inregistrării audio.

Tom Hooper-un „martor”din interior

  Filmul „Elisabeth I” regizat de Tom Hooper este o producţie lansată in 2006, realizată de HBO, în rolurile pricipale aflandu-se Helen Mirren(Elisabeta I), Jeremy Irons(Earl of Leicester) si Hugh Dancy(Earl of Essex). Producţia a câştigat trei Globuri de Aur, fiind un adevărat succes.Tom Hooper regizorul fimului, recunoscut pentru alte filme de succes precum”Mizerabilii” sau „Discursul regelui”, a dorit ca în acest film, acţiunea să se concentreze pe regina Elisabeta I dincolo de viaţa publică şi de sfera politică. Regizorul a încercat o umanizare a personajului Elisabeta şi o patrundere in viaţa personală a reginei. Principala sa sursă au fost izvoarele istorice, realizând o cercetare foarte amănunţitâ nu doar pentru relatarea evenimentelor, ci şi pentru vestimentaţie, locaţie dar si pentru  mularea cat mai reală a caracterele personajelor.

  Anumite scene din film nu pot fi trecute cu vederea deoarece au un puternic impact şi o puternică interpretare istorică. Spre exemplu, scena cu care debuteză acţiunea filmului este legată de un control ginecologic pentru a vedea dacă regina (având o varstă înaintată), mai poate avea copii. „Pentru Elisabeta, fie că era copil sau nu, fie că era însarcinată sau nu, cine era iubirea ei, cu cine s-a maritat, toate erau decizii cu un important rol politic.Unul dintre motivele pentru care am vrut ca filmul să înceapă cu o scenă unde este supusă unui control ginecologic (şi cum concluzia în urma acestui control intra direct în prezentarea ei) este pentru a arăta cât de importantă  era starea ei medicală din punct de vedere politic.”(Tom Hooper)

  Mini seria nu exclude partea fictivă, astfel că în partea a doua a filmului se observă o accentuare a relaţiei sentimentale dintre contele de Essex şi Elisabet, punându-se mare accent pe relaţia lor de iubire. Se poate exclude acestă relaţie deoarece sursele istorice nu atestă faptul că ar fi existat o legatură între ei dincolo de cea de supunere. Este adevărat că firea şarmantă a tanarului Essex nu trecea neobservată. Femeile aproape că îi cadeau la picioare. J.N.Neale l-a descris pe Essex cu câteva cuvinte memorabile:”încarnare a poeziei, un tanar aristocrat exercitând o atracţie irezistibilă, impulsiv si generos, cavalerul curtean tipic pentru romanele de aventuri ale epocii”.

  Filmul „Elisabeth I” ramane una dintre cele mai bune producţii prin prisma încercarii de percepere a lucrurilor de secol XVI.Vizionarea lui te intoduce în peisajul specific perioadei şi te face să întelegi mai exact diferenţele şi evoluţia sistemului nu doar politic, ci şi social în comparaţie cu ceea ce este la ora actuală, te face să îţi pui întrebari despre mentalitatea oamenilor şi stilul de viaţă.

Elizabeth:The Golden Age-un spectacol scenografic plin de culoare

  Ultima producţie biografica realizata pe baza vieţii ultimei descendente a dinastiei Tudorilor a fost cea din 2007 „Elisabeta:Epoca de Aur” in regia lui Shekhar Kapur. Producţia vine in continuarea celei aparute in 1998, urmărind controversele ce apar dupa al treilea deceniu de domnie a Elisabetei. In mare parte Kapur pastreaza tiparul povestii:Casatoria lui Henric cu Anne nu a fost recunoscuă astfel că lady Elisabeta a fost considerată bastardă. A moştenit multe calităţi de la cei doi părinţi, pe primul plan fiind inteligenţa ce a cultivat-o într-un mod aparte. Conflictele dintre ea si Maria Stuard, succesiunea la tronul Angliei dupa moartea ei, rămân  abordări clasice. Însă viaţa amoroasă şi intrigile din spatele ei, au fost folosite în continuare ca principal punct de atracţie asupra publicului.

  La fel ca şi în mini seria lui Tom Hooper, Shekhar Kapur a încercat să refacă pe cât posibil decorul de secol XVI. Echipa a reusit sa recreeze curtea regala a secolului, folosind situri istorice ca bază a decorului filmând şi în studiourile Shepperton din apropierea Londrei. Nota aparte pe care o primeste filmul este data de Alexandra Byrne. Dacă pană la apariţia productiei lui Kapur costumele si decorul este pastrat exact în spiritul sumbru şi întunecat al Londrei de secol XVI, ultima montare depaşeste orice închipuire, Londra apărând mai luminoasa şi radiantă ca niciodată. Byne, recompensată cu un Oscar pentru cele mai bune costume realizate in 2007, reinventează imagine Elisabetei prin tonuri pastelate si uneori electrizante, croielile fiind clasice dar cu o oarecare îmbinare geometrică  având  cusături cât mai strâmte.

  Văzută ca o revelaţie din punct de vedere scenografic, criticii au acordat numai laude lung metrajului. Cu doua nominalizari  pentru cea mai buna actriţă în rol principal pentru Cate Blanchett în cadrul Globurilor de Aur şi a Premiilor Oscar si un Oscar câştigat de Alexandra Byrne pentru cele mai bune costume,   Elisabeth-The Goldan Age rămîne una dintre cele mai deosebite realizări cinematografice de dupa 2000.

  Imaginea Elisabetei I a avut uCumpără acumn impact foarte mare în conştiinţa fiecarui secol ce a trecut de la moartea sa. Firea sa impulsivă, inteligenţa ei debordantă, spiritul de lider, dar si capriciile care si-au făcut locul în actele sale cu fiecare zi a vieţii au influenţat cele mai inedite piese cultuale începand cu cele din pictură si pana la cinematografie. Percepţia pe care regina Elisabeta  a vut-o  despre lume si modul de a privi în ansamblu diferitele circumstanţe în care a fost implicată rămâne o enigmă. Oscilantă între putere, conducere, impunere si slabiciune fată de  „marile sale iubiri”, ea va rămâne un etern subiect discuţie pentru criticii timpului si etern subiect de dezbatere si  întelegere în cinematografie.