Autor 2345 vizualizări


Ministrul german de Externe Heiko Maas pledează pentru „unitatea Europei“ într-un editorial scris cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, un moment cu o simbolică aparte în prăbuşirea comunismului şi încetarea Războiului Rece.  

„Noi toţi, în Europa, cei care am trăit evenimentele din 9 noiembrie 1989, putem răspunde la această întrebare. Atunci când, acum 30 de ani, germanii din Est şi din Vest, se strângeau în braţe, plângând de fericire, avea să se sfârşească nu doar separarea Germaniei. Odată cu Zidul a căzut şi Cortina de Fier, cea care, timp de 40 de ani, a despărţit în mod dureros continentul nostru.

De aceea, în data de 9 noiembrie, noi, germanii, sărbătorim nu doar căderea Zidului, ci şi curajul cu care oamenii din întreaga Europă Centrală şi de Est şi-au câştigat libertatea şi democraţia. Sărbătorim o Europă care este astăzi, cu puţine excepţii, din fericire, unită.

Noi, germanii, ştim că trebuie să le fim recunoscători pentru această fericită şansă sutelor de mii de est-germani care au ieşit în stradă pentru libertate. Dar şi muncitorilor de pe şantierele navale de la Gdansk, celor care în Ţările Baltice s-au prins, cântând, în lanţul uman, maghiarilor, primii care au tăiat Cortina de Fier, semnatarilor Cartei 77 de la Praga, demonstranţilor cu lumânări în mână de la Bratislava, revoluţionarilor de la Timişoara, tuturor femeilor şi bărbaţilor a căror voinţă de a fi liberi a spulberat ziduri şi a rupt sârma ghimpată. În egală măsură le suntem recunoscători prietenilor şi aliaţilor noştri din Vest, dar şi politicilor glasnost şi perestroika ale lui Gorbaciov care au netezit calea spre reunificare.

Unitatea germană a fost şi un dar al Europei pentru Germania, la finele unui secol în care germani au adus o inimaginabilă suferinţă asupra acestui continent“.

„Astfel, în noi s-a înfiripat un simţ al datoriei de a finaliza unitatea Europei, de a construi o Europă care răspunde valorilor şi năzuinţelor celor care, în 1989, au ieşit în stradă pentru libertate şi democraţie. Vom viza acest obiectiv şi atunci când anul viitor, la 30 de ani de la reunificare, vom prelua Preşedinţia UE.

Măsurile de salvare a monedei euro, interminabilele dispute referitoare la preluarea şi distribuirea refugiaţilor, toate acestea au dus la apariţia unor noi falii în Europa. În contextul Brexit-ului asistăm, pentru prima oară, la ieşirea unei ţări din UE. În multe ţări în Europa cei care doresc să ne facă să credem că ne-ar fi mai bine dacă am avea mai puţină Europă îşi găsesc adepţi. De aceea este atât de îmbucurător că românii îşi doresc mai multă Europă, aşa cum au demonstrat-o, într-o manieră atât de impresionantă, prin larga lor participare la ultimele alegeri europarlamentare din mai.

Un lucru este clar: noi, europenii, vom supravieţui în această lume, doar dacă suntem uniţi. Altminteri, nici unul dintre noi nu va depăşi de unul singur cele patru provocări internaţionale majore, şi anume globalizarea, schimbările climatice, digitalizarea şi migraţia. Simplele apeluri de la Bucureşti, Berlin sau Paris se aud mai slab la Moscova, Beijing şi, din nefericire, din ce în ce mai des şi la Washington. Doar vocea Europei are o greutate decisivă. De aceea, demersurile pur naţionale în Europa trebuie să devină odată pentru totdeauna tabu.

Împreună trebuie să formulăm şi să aplicăm o politică europeană în relaţia cu Rusia şi China. În acest sens, este nevoie de o diplomaţie europeană eficientă, dar în primul rând de mai multă flexibilitate din partea noastră, a tuturor. Dacă vom urmări 27 de abordări naţionale vom eşua.

Împreună trebuie să ne străduim mai mult să dezamorsăm conflictele din vecinătatea noastră, în Donbas, Siria şi Libia. În acest sens, trebuie să consolidăm instrumentele europene menite să soluţioneze conflictele în mod paşnic. Şi avem nevoie de o reală uniune europeană de apărare, în completarea NATO, care să poată acţiona acolo unde este nevoie, dar şi în mod independent.

Împreună trebuie să luptăm pentru menţinerea ordinii internaţionale şi să devenim inima unei alianţe pentru multilateralism. Căci de menţinerea acestei ordini depinde pacea noastră şi în Europa.

Împreună trebuie să ne asumăm un rol de lider în ceea ce priveşte protecţia climei. Este nevoie de decizii politice curajoase şi de reale eforturi ale întregii societăţi pentru ca, până la mijlocul acestui secol, continentul nostru să devină neutru din punct de vedere climatic. Dacă nu vom reuşi, vom pune în pericol viitorul copiilor noştri.

Împreună trebuie să întărim economia europeană pentru a nu fi măcinaţi în războiul comercial şi în cursa tehnologică dintre China şi SUA. Din acest motiv, următorul buget UE trebuie să devină un buget al viitorului care să investească ţintit în cercetare, tehnologie de vârf şi în digitalizare. Doar astfel vom asigura prosperitatea Europei.

Împreună trebuie să avem în vedere ca Uniunea noastră să fie unită şi în interior. Europa este puternică dacă reuşeşte să ofere siguranţă socială cetăţenilor săi, dacă vor converge nu doar standardele noastre economice, ci şi cele sociale. Şi, Europa este puternică dacă respectăm şi impunem valori precum statul de drept.

Toamna anului 1989 a demonstrat de ce suntem în stare noi, europenii, atunci când gândim şi acţionăm, depăşind graniţele naţionale, ce forţă zace în noi când ne mobilizăm pentru libertate şi democraţie, pentru drept şi echitate: puterea de a depăşi ziduri şi frontiere, puterea de a impune valorile şi interesele noastre într-o lume din ce în ce mai autoritară.

Lumea în care trăim are nevoie de curajul Europei de a lupta pentru libertate, de curajul de care a dat dovadă în 1989. A sosit momentul să îndrăznim să fim europeni, să acţionăm în mod european – fără rezerve, fără ezitări!“, scrie Heiko Maas.

""