Autor 17531 vizualizări


Undeva în jungla cambodgiană stau ascunse rămășițele unui mare oraș medieval. Necunoscut omului timp de secole întregi, orașul își dezvăluie acum secretele prin intermediul noilor tehnologii arheologice, care ne arată existența unei rețele elaborate de temple și bulevarde, precum și urme ale ingineriilor sofisticate de demult, scrie BBC.

În aprilie 1858, un tânăr explorator francez pe nume Henri Mouhot a plecat de la Londra cu direcția Asia de Sud-Est, unde călătorește timp de trei ani de zile, explorând jungla în căutarea unor insecte exotice, care astăzi îi poartă numele. Mouhot ar fi astăzi un necunoscut dacă nu ar fi lăsat posterității un jurnal, publicat în 1863, la doi ani de la moartea sa. Relatările lui Mouhot au captivat publicul nu datorită descrierilor insectelor pe care acesta le-a descoperit, în premieră chiar, ci datorită poveștilor despre templele impresionante pe care le-a găsit în jungla asiatică. Căci Mouhot a fost cel care a vorbit pentru prima dată, în istoria modernă, despre orașul pierdut din Cambodgia:Angkor.

„Mai grandios decât orice ne-au lăsat Grecia sau Roma”

„Unul dintre aceste temple, rival al templului lui Solomon și ridicat de un Michelangelo din Antichitate, ar merita un loc onorabil alături de cele mai frumoase clădiri ale noastre. E mai grandios decât orice ne-au lăsat Grecia sau Roma”, scria el.

Foto:desen realizat de Mouhot (1) si o fotografie realizata in 1866 (2)

 

Astăzi, Cambodgia este cunoscută tocmai datorită acestor construcții. Angkor Wat, ridicat cândva în secolul al XII-lea, este cel mai mare complex religios din lume, întinzându-se pe o suprafață de patru ori mai mare decât a Vaticanului. Circa două milioane de turiști ajung acolo în fiecare an, însă în urmă cu 150 de ani, pe vremea lui Mouhot, Angkor Wat era practic necunoscut în afara zonei restrânse din jurul său, locuite doar de călugări și țărani. Mai mult, ideea că acest mare templu ar fi fost cândva înconjurat de un oraș de aproape 1 milion de locuitori părea o fantezie.

Tehnologia modernă reînvie orașul pierdut

După mai bine de un secol de muncă arheologică asiduă, vechea hartă a Angkor-ului e aproape completă. Astfel, vechiul oraș pierdut a ieșit din nou la iveală, stradă cu stradă, clădire cu clădire ;rămăseseră totuși lacune semnificative. Apoi, anul trecut, arheologii au anunțat o serie de noi descoperiri despre Angkor și despre un oraș încă și mai vechi, ascuns și mai adânc în junglă.

O echipă internațională condusă de Dr. Damian Evans de la Universitatea din Sydney a întocmit o hartă foarte detaliată a unei suprafețe de 370km2, o sarcină extrem de dificilă dată fiind densitatea junglei și existența minelor rămase din timpul războiului civil. Cu toate acestea, toată munca a fost făcută în mai puțin de două săptămâni. Secretul lor? Lidar, o tehnologie sofisticată de teledectecție care a revoluționat arheologia, mai ales în regiunea tropicelor. Montat pe un elicopter, dispozitivul lidar lansează un milion de raze laser la fiecare patru secunde, care înregistrează variațiile în topografie.

Descoperirile sunt uluitoare. Cu ajutorul acestei tehnologii a fost revelat originalul oraș Angkor. Arheologii au descoperit urmele unor peisaje urbane extrem de complexe, cu temple, străzi și un sistem de canalizare elaborat. „Ai un moment de tip «Evrika» atunci când aduni datele pe ecran pentru prima dată și iată-l:orașul antic e în fața ochilor tăi”, a declarat Evans.

În secolul XII, Angkor era mai mare decât Londra secolului XIX

Aceste noi descoperiri au transformat radical tot ce știam până acum despre Angkor, cel mai mare oraș medieval din lume. In epoca sa de glorie, la sfârșitul secolului al XII-lea, Angkor era o metropolă plină de viață întinsă pe o suprafață de 1000km2. Pentru a ne da seama ce înseamna asta, este de ajuns să ne gândim că Londra va ajunge la aceeași mărime șapte secole mai târziu.

Angkor a fost capitala marelui Imperiu Khmer care, sub conducerea regilor-războinicilor, a dominat timp de secole întreaga regiune unde se află astăzi statele moderne Cambodgia, Vietnam, Laos, Thailanda și Myanmar. Cu toate acestea, originile și locul de naștere al imperiului rămân învăluite în mister.

Potrivit câtorva inscripții descoperite de arheologi, imperiul ar fi fost fondat la începutul secolului IX de un mare rege pe nume Jayavarman II, iar capitala statului – Mahendraparvata – s-ar fi aflat undeva în dealurile Kulen, un platou împădurit aflat la NE de Angkor. Dar nimeni nu știa detaliile – asta până la noile studii efectuate cu ajutorul tehnologiei lidar.

Astfel, studierea dealurilor respective a scos la iveală – ascuns sub păduri – conturul unor temple necunoscute, precum și o rețea complexă, surprinzătoare, de bulevarde, diguri și iazuri artificiale. Un nou oraș pierdut a fost astfel descoperit.

Rămășițele tehnologiei hidraulice – marca imperiului Khmer – reprezintă cel mai frapant element descoperit. Până când capitala imperială se mută la sud, la Angkor, spre sfârșitul secolului XI, inginerii foloseau deja tehnologii avansate pentru stocarea și distruibuția apei musonice folosind o vastă rețea de canale și rezervoare. Valorificarea apei asigura și siguranța hranei, iar elita conducătoare s-a îmbogățit rapid. Prin urmare, în următoarele trei secole, elita își va folosi bogăția acumulată pentru a construi cel mai mare complex de temple din lume. Unul dintre temple, Preah Khan, construit în 1191, conținea 60t de aur;astăzi, valoarea sa ar ajunge la 2 miliarde de lire sterline.

Insă în ciuda bogăției orașului, imperiul avea să treacă prin perioade tulburi. In aceeași perioadă în care construcția templelor a ajuns la apogeu, sistemul hidraulic al orașului – care îi asigura supraviețuirea – se deteriora. Sfârșitul perioadei medievale a cunoscut schimbări climatice dramatice în tot Sud-Estul Asiei. Analizele dendrologice arată fluctuații subite între vreme extrem de uscată și ploi abundente, în timp ce studiile efectuate cu tehnologia lidar arată că o inundație a distrus sistemul de canalizare al orașului. Astfel, lipsit de elementul vital al apei, Angkor-ul a intrat într-un declin de urma căruia nu își va mai reveni niciodată.

În secolul al XV-lea, regii Khmer și-au abandonat orașul și s-au mutat pe coastă, unde construiesc un nou oraș-Phnom Penh de astăzi.

Când Mouhot a ajuns în Angkor, a descoperit doar ruinele marilor temple din piatră. Restul orașului – de la casele obișnuite la palatele regale, toate construite din lemn – dispăruse. Marea metropolă de altă dată, care înconjura templele pe care le vedem astăzi, fusese devorată de junglă.