Despre viitorul istoriei
Faptul se datorează unui complex de factori, de la cei tehnologici (boom‑ul Internetului, al comunicaţiilor satelite, al telefoniei mobile, apariţia GPS‑ului etc.), până la factori ideologici (încheierea Războiului Rece prin apusul marxismului ca sistem de gândire obligatoriu într‑o parte semnificativă a lumii) şi geopolitici (hegemonismul unilateral) ori economici (triumful capitalismului, revenirea lui în forme plurale).
Toate aceste simptome, şi altele, au condus la o accelerare a evenimentelor, la salturi istorice şi chiar la o schimbare de paradigmă care, pentru destui oameni de ştiinţă şi gânditori înseamnă o „cotitură culturală“. Pentru James Canton, unul dintre autori, atenţia la sensul acestor schimbări şi direcţia în care ele conduc, timpul care vine – dacă nu cumva a şi venit! – va fi caracterizat de câteva tendinţe revoluţionare.
Problematica energiei va juca un rol crucial în toate schimbările. O revoluţie va avea loc în economia globală, ca urmare a convergenţei dintre comerţul liber, tehnologie şi democraţie. Noua forţă de muncă va fi tot mai mult multiculturală şi va valoriza mai accentuat potenţialul feminin, schimbând major vechile echilibre sociale. Nanotehnica, neurotehnica şi genomica vor schimba total faţa medicinei, asigurând o longevitate superioară cu mult celei actuale. „Ştiinţa stranie“ va contribui şi ea la a face lumea mai frecventabilă şi accesibilă, de la teleportare la nanobiologie şi la universurile multiple, făcând până şi din noi înşine nişte oameni bionici (amestec de organic şi tehnic). Noua hartă a securităţii omului va cuprinde ameninţările şi remediile din jurul hackerilor, al teroriştilor şi al controlului minţii, căci noile riscuri necesită remedii inovative.
Schimbările globalizării
Apariţia unor noi centre de putere de primă mână, precum China şi India, va conduce la noi conflicte civilizaţionale, în care valorile economice şi culturale se vor confrunta cu sorţi schimbători, într‑o dinamică greu predictibilă. Însăşi schimbarea climaterică va face lumea greu de recunoscut, prin provocările pe care le implică încălzirea globală, poluarea şi ameninţările biodiversităţii. Bătălia pentru drepturile omului şi ale individului va continua, ţinând seama de noile coagulări şi tendinţe instituţionale şi colective, care tind să altereze calitatea vieţii insului uman, nu doar să o amelioreze. În fine, reorientarea lumii în funcţie de axa Occident ‑ Orient, ca urmare a competiţiei vizibile deja dintre SUA şi China, va oferi o nouă versiune a polarităţii tradiţionale, acum însă marcată de toate fenomenele mai sus pomenite.
Rezumând în două cuvinte predicţiile lui James Canton, se poate spune că viitorul este science fiction, iar ruptura de trecut va fi mult mai radicală decât cea marcată de trecerea de la marile descoperiri geografice şi producţia manufacturieră la lumea modernă şi industrializarea din sec. al XIX‑lea ‑ al XX‑lea.Istoricul, într‑o lume mondializată
În aceste condiţii, modelele explicative – de fapt, de înţelegere – avute în vedere de istorici în mod tradiţional, învăţate în şcoli şi laboratoare, şi exersate prin arhive, pe şantierele arheologice sau în biroul personal vor cunoaşte, ele însele, o transformare revoluţionară. Deja este suficient să citeşti o monografie despre cutare vedetă hollywoodiană dispărută cu puţine decenii în urmă pentru a vedea că instrumentele la care apelează istoricul pentru reconstituirea minuţioasă a unei asemenea vieţi sunt role de film „căzute“ la montaj, fişiere de arhivă cinematografică, însemnări de casting etc.
Cu atât mai mult vor fi o provocare interpretările la care sunt supuse evenimentele mai ambiţioase, procesele istorice mai complexe, faptele de mare densitate explorativă şi de semnificaţie.Ocupat până ieri cu interpretarea trecutului, istoricul va trebui să înveţe să-l priceapă, să-l expună şi să-l explice prin prisma unui viitor alternativ, făcând din trecut trecuturi şi din prezent, o variantă potenţială de coagulare coerentă a lumii.
