Autor 3816 vizualizări


    Capitolul 1. Introducere.

   Obiectivul prezentului studiu este descrierea modului de decriptare a textului conținut de tăblița pictografică de la Tărtăria, Fig. 1. Această tăbliță a fost descoperită în anul 1961, împreună cu altele două, într-un mormânt neolitic în apropierea localității Tărtăria, jud. Alba.  Celelalte două tăblițe conțin texte hieroglifice pentru care am propus soluții de decriptare publicate pe site-ul Historia.ro (1), (2), unde sunt prezentate și informații referitoare la istoricul celor trei tăblițe. Important de menționat este că descoperirile au fost făcute de către arheologul clujean Nicolae Vlassa și că vechimea lor este de 7300 de ani. În același mormânt a fost descoperit și scheletul unei femei, o preoteasă (2).

Pentru decriptare am folosit aceeași ipoteză de lucru utilizată și pentru decriptarea tăblițelor hieroglifice și anume:limba tăblițelor de la Tărtăria este limba vedică, adică limba proto-indo-europeană (1). Deasemenea, metoda folosită este aceeași, adică stabilirea unor legături între cuvintele limbii vedice, casele zodiacului vedic lunar șiconstelațiile asociate acestora. Am folosit informații provenite din astrologia vedică, astronomia vedică, religia vedică, mitologia vedică, limba vedică (vechea sanscrită) și din istoria indo-europenilor. Am folosit din hărțile astronomice numai stele vizibile cu ochiul liber, adică stele cu magnitudine cuprinsă între zero și șase. Excepțiile sunt menționate și justificate.

Tăblița conține trei pictograme: o capră, un om și un pom sau copac. Capra are două capete, omul pare să fie un păstor iar pomul pare să fie un brad sau pin (3). Cele două capre sugerează ideea de turmă, iar păstorul are mâinile ridicate spre pom (3). Se presupune  că textul pictografic reprezintă o imagine din viața oamenilor care au trăit în Transilvania în urmă cu 7300 de ani și evidențíază două dintre îndeletnicirile lor, păstoritul și probabil culesul fructelor.

Cele trei tăblițe au același autor. Ținând seama de nivelul ridicat de încriptare a textelor hieroglifice pe care le-am decriptat anterior (1), (2), am presupus că interpretarea de mai sus este prea simplă. Textul pictografic trebuie să aibă un mesaj complex și decriptarea lui trebuie să fie la fel de dificilă ca și în cazul textelor hieroglifice.       

Capitolul 2. Descrierea pictogramelor.

Pentru analiza și descrierea pictogramelor am folosit fotografiile tăbliței înainte și după tratarea cu acid, utilizat în procedura de conservare a tăblițelor, Fig. 2 și Fig.1. În urma tratării cu acid conturul  hieroglifelor și pictogramelor a fost afectat. Tăblița pictografică a fost afectată cel mai grav. Pe de altă parte, în timpul lucrărilor de conservare sau după aceea, tăblița a suferit un accident în urma căruia colțul din stânga jos al tăbliței s-a desprins și s-a spart în mai multe fragmente. Din acest motiv partea din spate a gambei și călcâiul păstorului nu mai există fizic. Materialul desprins din aceste fragmente s-a pierdut. Fig. 2 a fost foarte utilă pentru identificarea unor detalii care nu sunt clare în Fig. 1, deoarece în Fig. 2 tăblița nu este corodată și nici fisurată.

Numerele de ordine ale pictogramelor sunt reprezentate  în Fig.1. Partea superioară a pictogramei nr. 1 reprezintă două capete de capră care au fost executate cu multă atenție. Autorul pictogramei a folosit reprezenterea în perspectivă. Partea inferioară a pictogramei a fost executată mai neglijent și nu s-a folosit perspectiva în spațiu pentru reprezentare. S-a utilizat tehnica de reprezentare prin puncte aplicate cu un stillus. Partea inferioară a pictorgramei conține imaginea caprelor văzută  din lateral. Este vizibil corpul primei capre și se presupune că în spatele acesteia se află o a doua capră. Sunt vizibile doar două picioare ale caprei și se presupune că în spatele acestora se află celelalte picioare. Prima întrebare care se pune în legătură cu această pictogramă este următoarea:  dece s-au folosit două tehnici de reprezentare, cu și fără perspectivă în spațiu, pentru cele două părți ale pictogremei?

Se poate observa că picioarele animalelor nu seamănă deloc cu picioarele unor capre, ci sunt foarte asemănătoare cu picioarele umane. Aceasta este a doua întrebare legată de această pictogramă:dece au caprele picioare umane?

Am constatat că în partea inferioară a pictogramei există de fapt o singură capră. Se observă, deasemenea, că animalul nu are coadă. În locul acestui organ, corpul are o “tăietură”  verticală. Dece nu are capra coadă? Aceasta este a treia întrebare.

Reprezentarea părții posterioare a caprei nu respectă forma anatomică a animalului. Corpul este “tăiat” cu o linie oblică pe direcția NV-SE, considerând tăblița orientată spre nord. Dece nu s-a respectat anatomia caprei? Aceasta este a patra  întrebare.

Am trasat o linie orizontală, de referință, paralelă cu marginea inferioară a tăbliței, pe care am considerat-o nivelul zero al textului pictografic, Fig. 1. Talpa păstorului și tălpile caprelor se sprijină pe această linie de referință. Se observă un arc de cerc care pornește de la partea posterioară a caprei și coboară până la marginea inferioară a tăbliței, depășind linia de referință. Acest arc de cerc ar putea fi interpretat ca al doilea picior din spate, dar această interpretare este imposibilă. Arcul este reprezentat prea departe de piciorul din spate, nu are forma piciorului și depășește linia de referință. Ce semnificație are acest arc de cerc? Este a cincea întrebare.

Pictograma nr. 2 reprezintă un om, un personaj, stând în picioare, văzut din partea dreaptă. Personajul este reprezentat sub formă anatomică, nud, fapt neobișnuit pentru un păstor sau pentru un culegător de fructe. Partea din spate a gambei și călcâiul  nu sunt  vizibile din cauza deteriorării tăbliței, dar cu toate acestea, reconstituirea piciorului a fost posibilă, Fig. 7 și Fig. 8. Personajul are mâinile ridicare spre pom sau brad(3). În fața personajului sunt reprezentate două bare, sau “bâte”  cu o semnificație incertă. S-a presupus că este un plug, două bâte ale păstorului care supraveghează turma, sau  o construcție pe care este așezat personajul. Nu agreez nici-una dintre aceste interpretări.   

S-a emis ipoteza că a treia pictogramă ar putea să reprezinte un brad. Ramurile sunt asemănătoare, dar bradul este retezat de la jumătatea înălțimii, deci nu este un brad.

 Am presupus că cea de a treia pictogramă reprezintă un spic de grâu și că păstorul, cu brațele ridicate spre spic, aduce un omagiu acestei plante, care oferă oamenilor un aliment de bază, sau un omagiu unui anumit zeu al bunăstării și prosperității.

În urma analizei celor trei pictograme am selectat trei cuvinte:capră, păstor (3) și grâu.     

Capitolul 3. Decriptarea pictogramei nr. 1. (capră)

Metoda de decriptare folosită constă în a găsi conexiuni între cele trei cuvinte de mai sus și  zodiacul vedic lunar. Din dicționarul român-englez am găsit pentru cuvântulcapră” termenul „goat”, iar din dicționarul englez-sanscrit cuvântul ”aja”, cu semnificația ”capră” sau ”țap”. Una dintre semnificațiile termenului ”aja” este ”a 25 a casă lunară” a zodiacului vedic lunar, adică zodia „purvabhadrapada”, cu traducerea ”primul dintre cei zece pași binecuvântați”. Această denumire reprezintă un eveniment mitologic important și anume, nașterea primului fiu al zeului Kasiapa adică nașterea zeului Ajaekapada. Acest zeu este patronul casei a 25 a și numele lui se traduce prin expresia ”capra cu un singur picior”. Zeul Ajaekapada are formă umană și semnificația mitologică a numelui este aceea de “păstor” în sensul de “păstor de turme”.  Ținând seama de aceste informații am ajuns la concluzia că semnificația pictogramei nr. 1 este ”capra cu un singur picior”. Având vedere acest rezultat, cred că autorul pictogramei ar fi putut să creeze o pictogramă mai simplă, adică o singură capră cu un singur picior în loc să reprezinte, împreună, două capre, fiecare cu câte un picior. Presupun că ar fi fost prea simplu de decriptat deoarece simbolul era binecunoscut în vremea respectivă și este foarte bine cunoscut și în prezent de către specialiști. Pentru a putea reprezenta împreună două capre, fiecare cu câte un singur picior, autorul nu a folosit perspectiva în spațiu pentru reprezentarea părții inferioare a pictogramei. Pentru că patronul casei a 25 a este un zeu cu forma umană, autorul pictogramei a reprezentat picioarele caprei sub formă umană. Am răspuns la primele două întrebări.

 

Capitolul 4. Decriptrea pictogramei nr.2. (păstor).

Din dicțíonarul român-englez am găsit pentru cuvântul ”păstor” termenul ”shepherd”, iar din dicționarul englez-sanscrit termenul ”spardh”. Termenul ”spardh” are mai multe semnificații în sanscrită, cum ar fi:“a se lupta pentru”, “a face față”, “a lupta din toată inima pentru”, etc. Am selectat termenul ”a lupta din toată inima pentru”, corespunzător cuvântului sanscrit “paspardhi”.

Capitolul 5. Decriptarea pictogramei nr. 3. (grâu)

Din dicționarul român-englez rezultă pentru cuvântul ”grâu” termenul ”wheat”, iar din dicționarul englez-sanscrit termenul ”supistam”. Unul dintre numeroasele cuvinte înrudite ale termenului ”supistam” este termenul ”umbi”, care se traduce prin expresia codițe (pețioluri) de grâu prăjite în ulei”. Este desigur un preparat culinar. Cuvântulumbi” mai are însă și următoarele semnificații:ombilic, ombilical, cordon ombilical, tăierea cordonului ombilical, etc. Am optat pentru traducerea ”tăierea cordonului ombilical”, corespunzător cuvântului sanscrit ”vardhapanaka”.

Capitolul 6. Decriptarea inscripției pictografice.

Cunoscând semnificațiile celor trei cuvinte identificate în textul pictografic am formulat următoarea traducere în limba românăCapra cu un singur picior luptă din toată inima pentru tăierea cordoanelor ombilicale”. Versiunea în limba vedică, sau vechea sanscrită, este următoarea:”Ajaekapada spardh umbi”, “Ajaekapada paspardhi umbi” sau ”Ajaekapada paspardhi vardhapanaka”. Rezultă că cineva din comunitatea de la Tărtăria îndeplinea îndatoririle de moașă. Presupun că a fost chiar preoteasa, proprietara celor trei tăblite și autoarea celor trei texte criptografice. Preoteasa de la Tărtăria a fost numită de un cercetător ”Milady Tărtăria” iar eu am numit-o ”Milady Abhijit”, ținând seama de rezultatele decriptării amuletei dreptunghiulare (2). Presupun că această preoteasă a fost poreclită ”capra cu un singur picior” de către membrii comunității, ținându-se seama de aspectul ei fizic. ”Milady Abhijit” a murit la vârsta de cca 55 de ani, în ultimii ani de viață a fost cocoșată și șchiopă, după cum a rezultat din examinarea scheletului (3) și probabil era slabă ca o capră. Preoteasa și-a cunoscut porecla, și-a însușit-o și a folosit-o în textul pictografic. 

Capitolul 7. Interpretarea astronomică a decriptării.

Fiecare casă a zodiacului vedic lunar are un zeu care patronează casa respectivă și câteva stele asociate casei. Stelele asociate casei a 25 a sunt stelele ”alfa” și ”beta”” din constelația Pegas, Fig. 3. Am reprezentat pictograma nr. 1 în constelația Pegas în cele mai mici detalii, Fig. 3. Capetele caprelor sunt reprezentate în constelația Lacerta (Șopârla), Fig. 3.

Din punct de vedere anatomic, coada caprei ar trebui să fie reprezentată prin steaua ”alfa” din constelația vecină, Andromeda. Autorul pictogramei atăiat” coada caprei printr-un segment de dreaptă orientat spre nord cu originea în steaua ”BSC 9088” cu scopul de a marca un simbol particular. Acesta este răspunsul la întrebarea nr. trei.

Prin unirea stelelor ”BSC 9088” și ”BSC 8963” din constelația Pegas am trasat segmentul de dreaptă oblic caretaie” partea posterioară a caprei. Prin unirea stelelor ”BSC 8963” și ”BSC 8991” din constelația Pegas și steauateta” din constelația Peștilor am reprezentat arcul de cerc care coboară până la marginea inferioară a tăbliței. Aceste construcții geometrice sunt tot simboluri particulare. Am răspuns în acest fel la întrebările patru și cinci.  

În Fig. 3 și Fig. 4 sunt reprezentate două segmente de dreaptă obținute prin unirea stelelor ”BSC 215și ”epsilon” din constelația Andromeda cu stelele ”gama” și respectiv ”fi” din constelația Pegas. Aceste două segmente de dreaptă fac legătura dintre cele două constelații vecine. Ținând seama de această legătură, m-am orientat spre constelația Andromeda. Am reprezentat pictograma nr. 2 în constelația Andromeda și în constelația Peștilor, în cele mai mici detalii, Fig. 4. Corpul păstorului apare în formă anatomică. Această formă rezultă din configurația specifică a celor două constelații. În acest fel am răspuns la a șasea întrebare. Capul păstorului este reprezentat prin nebuloasa M31 din constelația Andromeda. Din Fig. 3 și Fig. 4 se observă că cele două segmente de dreaptă ”BSC 215-gama” și ”epsilon-fi” fac legătura dintre păstor și capră. Această legătură conduce la concluzia că personajul din Fig. 1 este într-adevăr un păstor. Un alt argument în sprijinul acestei concluzii îl constituie semnificațía mitologică a termenului  ”Ajaekapada”, aceea de ”păstor de turme”, care sugerează  ideea de păstor pentru pictograma nr. 2. 

Am ajuns la concluzia că cele două segmente de dreaptă fac parte dint-un ansamblu de cinci simboluri reprezentate de către autorul textului pictografic în text cu scopul de a localiza cu precizie pictogramele nr. 1 și nr. 2 în constelațiile Pegas, Andromeda și Peștilor. Cele cinci simboluri din Fig. 3 și Fig. 4, ”tăietura” verticală de la coada caprei, ”tăietura” oblică din partea posterioară a caprei, arcul de cerc care coboară până la marginea inferioară a tăbliței și cele două segmente de dreaptă care fac legătura dintre păstor și capră, sunt simboluri pe care le-am numit ”simboluri-cheie”. Aceste simboluri au fost prevăzute de către autorul pictogramelor cu scopul de a se putea  localiza cu precizie pictogramele în cele trei constelații. Configurația celor cinci simboluri este unică pe bolta cerească.   

În Fig. 5 am reprezentat în constelația Casiopeea un spic de grâu prin unirea unor stele, specificate în subsolul figurii. Acest spic este situat în partea de nord a constelației Andromeda. Este evident că păstorul aduce un omagiu spicului de grâu sau unui zeu. Steaua ”HIP 2935” cu magnitudine mai mare de șase nu este vizibilă cu ochiul liber, dar este posibil să fi fost identificată de către astronomii antici cu o acuitate vizuală foarte bună. Pe de altă parte, punctul în care se află această stea poate fi determinat prin construcție, chiar dacă steaua nu ar exista. Pentru aceasta, se construiesc paralele prin stelele  BSC 244” și ”ro-zero” la celelalte ramuri ale spicului.

Am reprezentat cele trei pictograme pe hărțile astronomice ale celor cinci constelații folosite  pentru interpretarea astronomică a textului pictografic:Pegas, Lacerta, Andromeda, Casiopeea și constelația Peștilor. Imaginea de ansamblu este prezentată în Fig. 6. Asemănarea dintre Fig. 1 și Fig. 6 este evidentă.

Autorul textului pictografic a reușit să concentreze pe o tăbliță de cca 25 cmp o imagine cosmică existentă în cinci constelații. Acest text pictografic este una dintre cele mai strălucite probleme de enigmistică din istoria scrisului. Autorul nu s-a rezumat doar la încriptarea unei simple propoziții, care ilustrează una dintre preocupările lui, ci a găsit o interpretare astronomică a propoziției. Presupun că ideea exprimată în text a apărut de la imaginile cosmice observate și configurate pe hărțile astronomice. Se pare că ”Milady Abhijit” a fost o femeie foarte inteligentă.

Din analiza imaginilor din Fig. 7 și Fig. 8 a rezultat o concluzie surprinzătoare:păstorul nu are cap. Acest detaliu este mai evident în Fig. 8. În Fig. 4 am reprezentat capul păstorului prin nebuloasa M 31, care nu apare în figurile 1, 2, 7 și 8. Presupun că autorul pictogramei nu a reprezentat nebuloasa în Fig. 1 cu scopul de a conferi un nivel cât mai avansat de încriptare a pictogramei. Pe de altă parte, imaginea din Fig. 4 este de-a dreptul macabră. Corpul păstorului pare să fie decapitat. Prin urmare, capul păstorului nu este nebuloasa M 31. Păstorul nu are cap.

În Fig. 2 se observă că pictogramele sunt înconjurate de un număr mare de puncte negre, care nu mai apar în Fig. 1. Au dispărut în urma tratării cu acid. Am presupus că aceste puncte sunt stele situate în apropierea conturului pictogramelor, stele care aparțin celor cinci constelații și constelațiilor vecine.

 În partea superioară a Fig. 9, deasupra gâtului păstorului, se găsește un grup de puncte pe care le-am identificat în grupul de stele situat în constelațiile Andromeda și Casiopeea, Fig. 10. Am reprezentat capul păstorului printr-un  grup de cinci stele sub forma unei elipse, Fig. 10. Am presupus că aceasta este sarcina pe care autorul pictogramei a lăsat-o celor care vor să decripteze textul. Dacă autorul ar fi reprezentat capul păstorului sub forma unei elipse, formată din cele cinci stele, adică o aură, atunci personajul ar fi fost interpretat ca zeu. De fapt personajul este un om obișnuit, un păstor de turme. Presupun că acesta este motivul pentru care autorul a lăsat păstorul fără cap, sau l-a reprezentat sub formă de elipsă punctiformă, lăsând interpretarea la alegerea celui care citește textul.

Celelalte puncte negre din figurile 2, 9 și 10 pot fi identificate pe hărțile astronomice ale celor cinci constelații deja cunoscute și ale constelațiilor vecine:Berbecului (Aries), Triangulum (Trunghiului) și Cygnus (Lebăda), Fig. 10. Aceste stele au luminozitate mai ridicată și au fost interpretate în felul următor: 

1.  Pe corpul caprei se găsesc zece puncte care au fost identificate cu zece stele din  constelația Pegas.

2.  În partea de sud-vest a Fig. 10 se distinge un grup de șapte puncte care au fost identificate în constelația Berbecului.

3.  În partea de vest a Fig. 10 există un grup de șase puncte care fac parte din constelația Triangulum.

4.  În partea superioară a spicului se observă un punct negru care a fost identificat cu steaua ”BSC -7” din constelația Casiopeea.

5.  În partea din spate a coarnelor există trei puncte negre care au fost identificate în constelația Lacerta.

6.  În partea de NE a Fig. 10 se vede un grup de cinci puncte care fac parte din constelația Cygnus.

7.  În partea de est a Fig. 10 se distinge un grup de trei puncte care fac parte din constelația Pegas. 

8.  Punctul care ar fi trebuit să fie coada caprei a fost identificat cu steaua ”alfa” din constelația Andromeda.

9.  În partea din față a piciorului stâng al caprei se observă două puncte negre care au fost identificate cu stelele ”Enif” si ”BSC 8458”.

Toate celelalte puncte negre neincluse în această analiză fac parte din aglomerări de puncte din care detaliile se disting cu dificultate și au fost ignorate.

Am ajuns la concluzia că întreaga tăbliță este o hartă astronomică având în componență opt constelații. O parte dintre stelele acestor constelații au fost folosite pentru configurarea pictogramelor, iar o altă parte, stele apropiate conturului pictogramelor, au fost reprezentate în apropierea acestora. Stelele situate mai departe de conturul pictogramelor au fost ignorate de către autorul textului. Toate stelele reprezentate prin puncte negre au fost marcate pe tăbliță cu scopul de a oferi localizarea cât mai precisă a pictogramelor în constelații.

 Fig. 1. Tăblița pictografică de la Tărtăria după tratarea cu acid.

Fig. 1. Tăblița pictografică de la Tărtăria după tratarea cu acid.

 Fig. 2. Tăblița pictografică de la Tărtăria înainte de tratarea cu acid.

Fig. 2. Tăblița pictografică de la Tărtăria înainte de tratarea cu acid.

Fig. 3. Reprezentarea pictogramei nr. 1 în constelațiile Pegas și Lacerta.

Fig. 3. Reprezentarea pictogramei nr. 1 în constelațiile Pegas și Lacerta.

Fig. 4. Reprezentarea pictogramei nr. 2 în constelația Andromeda și constelația Peștilor.

Fig. 4. Reprezentarea pictogramei nr. 2 în constelația Andromeda și constelația Peștilor.

 Fig. 5. Reprezentarea pictogramei nr. 3 în constelația Casiopeea.

Fig. 5. Reprezentarea pictogramei nr. 3 în constelația Casiopeea.

 Fig. 6. Reprezentarea textului pictografic în cele cinci constelații.

Fig. 6. Reprezentarea textului pictografic în cele cinci constelații.

 Fig.7. Tăblița pictografică înainte de tratarea cu acid. Reconstituire.

Fig.7. Tăblița pictografică înainte de tratarea cu acid. Reconstituire.

Fig. 8. Tăblița pictografică după tratarea cu acid. Reconstituire.

Fig. 8. Tăblița pictografică după tratarea cu acid. Reconstituire.

 Fig. 9. Punctele negre ale textului pictographic identificate pe hărțile astronomice

Fig. 9. Punctele negre ale textului pictographic identificate pe hărțile astronomice

Fig. 10. Interpretarea astronomică a punctelor negre ale textului pictographic

Fig. 10. Interpretarea astronomică a punctelor negre ale textului pictographic

Bibliografie.

1.Decriptarea inscripției Tărtăria. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/decriptarea-inscriptiei-tartaria.

2.Decriptarea inscriptiei Tartaria. Tablita dreptunghiulara cu perforatie. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/decriptarea-inscriptiei-tartaria-partea-2-tablita-dreptunghiulara.

3. Gh. Lazarovici, C. M. Lazarovici, Marco Merlini. Tartaria and the sacred tablets. Editura Mega. 2011. Cluj-Napoca.

4. Tablitele Tartaria. www.google.ro.

5. Vedic Astrology. Moon nakshatras. www.google.ro.

6.Old-Sankrit English Dictonary. www.google.ro/spoken sanskrit.de

7.Dictionar Englez-Roman. Dictionar englez-roman.ro.

8.  Constelatia Pegasus.         IAU SKY &TELESCOPE.

9.  Constelatia Andromeda.  IAU SKY &TELESSCOPE.

10.Constelatia Cassiopeia.     IAU SKY &TELESCOPE.

11. Constelatia Pisces.             IAU SKY &TELESCOPE.

12.  Constelatiile  Pegasus și Lacerta. www.skymaponline.net.