De ce avem nevoie de Mihai Viteazul

Autor 5610 vizualizări


Dacă nu ar fi existat, Mihai Viteazul ar fi trebuit inventat! Avem nevoie de eroi, avem nevoie de modele, avem nevoie de mituri. Iar Mihai Viteazul le întrupează pe toate: este erou pentru că s-a luptat cu turcii, este un model pentru că a unit toate cele trei principate și este personajul principal al mai multor mituri.

Există diverse relatări de epocă despre vitejia sa în lupta de la Giurgiu, când s-a avântat cu barda lui printre turci și a dat un nou impuls atacului trupelor creștine, care au cucerit cetatea. Sau în bătălia de la Șelimbăr, într-un moment de cumpănă, când era cât pe ce să piardă lupta, a luat barda în mână și a intrat în mijlocul inamicilor, gest eroic care i-a încurajat pe ai săi și a întors rezultatul final în favoarea sa.

Principele Transilvaniei, Andrei Bathory, care privea bătălia de departe, de pe o colină, tocmai jubila și se pregătea să sărbătorească victoria, când vitejia lui Mihai a adus fulgerător victoria în favoarea sa. Din toate miturile referitoare la Mihai Viteazul, mitul vitejiei sale se bazează pe fapte reale.

De ce s-a luptat el cu turcii?

Ca să apere ţara de turci! Să nu uităm că de aproape două secole, cu câteva intermitenţe, Ţara Românească plătea regulat tribut turcilor. Iar Sultanul schimba domnii Ţării Românești după bunul său plac, determinat de obicei de cumpărarea tronului de către pretendenţii care roiau pe la Istanbul sau aiurea. Chiar și Mihai Viteazul și-a cumpărat tronul. A dat bani pentru câștigarea susţinerii marelui vizir și a altor înalţi demnitari de la Poarta Otomană.

Ca să facă rost de bani, pentru că sumele erau din ce în ce mai mari, s-a împrumutat, la fel ca înaintașii săi. De câteva decenii, pretendenţii la tron și-au găsit la Istanbul izvorul nesecat de bani cu care să poată cumpăra tronul: se împrumutau de la turcii sau grecii din Istanbul, un fel de bancheri în termenii moderni. Împrumutul era garantat chiar de Sultan, pentru că era o foarte bună afacere. Cu banii împrumutaţi se cumpăra tronul, mai degrabă influenţa necesară pentru numirea în domnie, dar domnia era gajată. Pentru că fiecare nou domnitor se angaja să preia vechile datorii neachitate de predecesorii săi.

Numai că rostogolirea aceasta a creditelor are un final nefericit: se intră la un moment dat în incapacitate de plată. Mihai Viteazul s-a angajat în faţa Sultanului că va achita datoria predecesorilor săi la tronul Ţării Românești. Împreună cu banii împrumutaţi de el pentru cumpărarea tronului, datoria Ţării Românești era de 700 de milioane de aspri, echivalentul a circa 5,8 milioane de galbeni. Suma era atât de mare, încât era imposibil de achitat, ţinând cont de potenţialul economic al Ţării Românești (detalii în Bogdan Murgescu, Ţările Române între Imperiul Otoman și Europa Creștină, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 94-102).

Cauza luptelor lui Mihai cu turcii constă tocmai în această datorie imensă, care a adus Ţara Românească în incapacitate de plată. Nici vorbă de „apărarea creștinătăţii” faţă de păgâni sau alte figuri de stil similare care împânzesc manualele și cărţile de istorie. Mihai Viteazul a profitat de un context internaţional favorabil: organizarea Ligii Sfinte, o alianţă creștină cu scopul declarat de a lupta împotriva turcilor, și desfășurarea războiului cu turcii, cunoscut în istorie ca Războiul de 15 ani (1593-1606).

Acest război i-a oferit lui Mihai ocazia să se ridice la luptă împotriva turcilor, neavând altă soluţie pentru ieșirea din incapacitatea de plată. Nu Mihai a creat războiul cu turcii, ci războiul Ligii Sfinte l-a creat pe Mihai Viteazul. Restul sunt doar metafore...

Care este prima acţiune antiotomană a lui Mihai Viteazul? Uciderea creditorilor otomani în noiembrie 1594, prezentată ca mare faptă de vitejie în cărţile de istorie sau în filmele dedicate lui Mihai Viteazul. Oare ce s-ar întâmpla azi dacă un cetăţean care are un credit la o bancă l-ar ucide pe bancherul care l-a creditat? Probabil că în ochii multor creditori ar deveni un erou din cauza antipatiei faţă de bancheri și a poverii financiare a oricărui credit. Dar din punct de vedere legal este o crimă. Deci, până la urmă, uciderea creditorilor otomani de către Mihai Viteazul este o faptă de vitejie?


Mihai Viteazul într-o litografie austriacă din secolul al XVIII-lea

A făcut Mihai Viteazul pentru prima dată Unirea tuturor românilor într-o singură ţară?

Un alt mit legat de Mihai Viteazul este că el a făcut pentru prima oară unirea tuturor românilor într-o singură țară. Oare el a fost primul? Atunci ce a fost în 1595? Conform tratatelor din mai-iunie 1595 încheiate la Alba Iulia, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a devenit principe și al Țării Românești și al Moldovei. Titlul de principe al Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei i-a fost recunoscut pe plan internațional, chiar dacă fără entuziasm, inclusiv de către împăratul Rudolf al II-lea.

Mihai Viteazul și Răzvan au fost reduși la statutul de voievozi subordonați principelui, căruia îi dădeau socoteală. Cronica Țării Românești a ținut minte peste decenii că Mihai a trebuit să dea socoteală de cheltuirea banilor, o povară în conducerea țării, de care a scăpat abia în urma bătăliei de la Giurgiu, când Sigismund Bathory i-a permis să folosească liber vistieria Țării Românești.

Ce altă dovadă mai clară avem nevoie să recunoaștem că pentru câteva luni, în 1595, Sigismund Bathory, a fost principe peste cele trei principate: Transilvania, Țara Românească și Moldova? Deci cine a făcut prima unire a tuturor românilor? Mihai Viteazul sau Sigismund Bathory?

Ea a fost la fel de efemeră ca Unirea lui Mihai, a durat doar câteva luni, pentru că în timpul campaniei din toamna anului 1595 de la Giurgiu, în timp ce Răzvan Vodă era cu oastea sa în campania din Țara Românească împreună cu oastea Transilvaniei și a Țării Românești, Ieremia Movilă a venit în Moldova cu oaste poloneză și s-a înscăunat.

Astfel Moldova a ieșit din uniunea făcută de Sigismund Bathory, dar Mihai a rămas mai departe. Mihai a fost nevoit să admită acest statut, pentru că nu avea, deocamdată, altă opțiune politică. Cum îl considerăm pe Sigismund Bathory? Străin sau autohton? În primul rând, familia Bathory era o familie nobiliară cu o vechime de câteva sute de ani în Transilvania, mai bine zis în zona Șimleului, unde era domeniul principal al familiei. Deci nu era venetic.

Spre comparație, fără nicio intenție de a jigni pe cineva, regele României, Ferdinand, nu era născut în România. Dar este considerat, pe bună dreptate, un rege al tuturor românilor, al României Mari. Atunci de ce nu putem accepta că Sigismund Bathory a fost principe al celor trei principate, el fiind indigen în Transilvania? Pentru că e ungur?! Și Klaus Johannis este neamț, dar este președintele României. Îi contestă cineva dreptul de a fi președinte al României? Atunci de ce românii contestă realitatea istorică a primei uniri a Transilvaniei, cu Țara Românească și Moldova în 1595 sub Sigismund Bathory?


Mihai Viteazul într-o pictură de Franz Francken, 1601

Care a fost cauza Unirii lui Mihai Viteazul?

Probabil mulți cititori o să răspundă: pentru că toate cele trei țări erau românești. Națiunea medievală românească este o ficțiune istoriografică. La fel ca unitatea medievală românească. Rațiunea unirii celor trei principate, atât de către Sigismund Bathory, cât și de Mihai Viteazul, a fost una pur politică: realizarea unui pol de putere suficient de puternic militar ca să poată rezista presiunii otomane. Planul sau ideea politică a fost deja formulată de către generalul Castaldo prin anii 1550.

Sigsimund Bathory și Mihai Viteazul l-au pus în practică. Mihai Viteazul a cucerit cu arma atât Transilvania, cât și Moldova. Era oricum ceva obișnuit în epocă. Dar solidaritatea românilor pe care o vedem în filmele istorice este o ficțiune. Câțiva români din Transilvania au ridicat capul lor de iobagi sperând că dacă e un domn de credința și limba lor vor beneficia de un statut mai bun, economic în primul rând. Mai mult s-au speriat nobilii unguri de o eventuală răscoală a românilor încurajați de cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul.

În rest au fost doar câteva agitații izolate, care nu constituie argumente pentru a considera că în 1600 exista o conștiință națională românească, un sentiment de unitate românească sau o națiune românească. Dar să nu uităm că și Mihai Viteazul este un exponent al clasei nobiliare sau boierești. Chiar el a legat de glie țăranii dependenți în Țara Românească. Baza socială a puterii lui nu o formau țăranii, ci boierii. Iar în Moldova, istoricii încă mai sunt datori să scrie adevărul despre satele distruse de oștile lui Mihai Viteazul. Pentru că după ce treceau turcii sau tătarii, satele distruse se ridicau. Dar după oștile lui Mihai Viteazul, au fost sate în Moldova care nu au mai putut să fie reconstruite.

Dar chiar și așa, în ciuda adevărului istoric, Mihai Viteazul rămâne un mit frumos, pentru că avem nevoie de el. Românii l-au redescoperit târziu. A intrat inițial timid în manualele de istorie. Primele monografii dedicate lui apar în jurul anului 1900 și treptat, treptat, pe fondul discursului unionist din Regatul României, el devine modelul pentru Unirea tuturor românilor. Și așa a rămas. Așa și trebuie să rămână, un model, un simbol al Unirii. Cunoașterea adevărului istoric nu îi scade cu absolut nimic aura și nici importanța sa în Pantheon-ul românesc.

Dacă nu ar fi existat, Mihai Viteazul ar fi trebuit inventat! Orice popor are mituri fondatoare și eroi care au întemeiat țara. Trebuie doar să învățăm să separăm miturile și ficțiunea din filme și cărți de realitatea istorică.

Articol publicat în Historia special, an VI, nr. 21, Decembrie 2017.





""