Autor 28155 vizualizări


Intervievat de un reporter al ziarului „Universul”, în zilele de doliu care au urmat decesului monarhului român, generalul medic Frangulea a povestit:„Era în anul 1907 pe vremea lansării celor patru vase ale marinei noastre dunărene. Regele Carol prezida solemnitatea înconjurat de Augusta Familie şi de înalţii demnitari ai Ţării. Solemnitea era în portul Galaţi. Regele asculta discursul primarului şi trebuia, la un moment dat, să apese un buton electric – semnalul lansării celor patru vase pe Dunăre. Încordat atent la discursul primarului, cu mâna pe butonul electric, bătrânul Suveran nu observă că degetele mâinii erau în prea apropiat contact cu firul electric, din pricină că organizatorii nu avuseseră destulă grijă să îmbrace firul, spre a evita contactul electric. O comoţiune puternică şi mâna Regelui părea amorţită! Fără cea mai mică clipire din ochi, fără cel mai mic semn care să trădeze adânca-i durere omenească, Regele Carol urmă să asculte înainte vorbirea primarului, ca şi când nimic grav nu i s-ar fi întâmplat. Regina voi să se intereseze de starea Augustului său soţ, dar Regele o îndepărtă cu un gest uşor şi numai după ce discursul fu încheiat, Regele Carol se gândi la accidentul suferit. Toţi cei de faţă se minunau de atitudinea severă a Regelui nostru, care învinsese cu demnitatea-i obicinuită durerea pricinuită de nenorocitul accident. Fiind în apropierea suveranului, am fost onorat cu primele îngrijiri medicale. Am făcut un pansament cam complicat. [Regele întreabă:]

– Nu se poate un bandaj mai uşor?

 – Imposibil, Majestate!

 – Dacă spune doctorul aşa, aşa rămâne!

 

(„Universul”, 3 octombrie 1914)