Cum au fost salvate documentele Arhivelor Diplomatice privind Transilvania, în timpul celui de al Doilea Război Mondial  jpeg

Cum au fost salvate documentele Arhivelor Diplomatice privind Transilvania, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Bucureștiul a fost bombardat succesiv atât de aviația anglo-americană, cât și de cea germană, înainte și după 23 august 1944. În timpul acestor bombardamente, cele două clădiri ale Ministerului Afacerilor Străine – Palatul Victoria și Palatul Sturza, au fost avariate. Palatul Sturza a fost cel mai grav avariat de aceste bombardamente, fiind demolat în 1946. 

Din acest motiv, încă din martie 1944, personalul și o parte din arhiva operativă a ministerului au fost evacuate la Băile Herculane, Sinaia și Snagov. În plus, o parte din dosarele cele mai importante au fost evacuate în străinătate, la Legațiile României din Elveția și Turcia, notează Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, pe pagina de Facebook a instituției.

Palatele Sturdza și Victoria după bombardamentele din august 1944 (foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe)

Palatele Sturdza si Victoria 1944 jpg jpeg

După dramatica schimbare a alianțelor de la 23 august 1944, personalul și arhiva dislocate la Băile Herculane au ajuns pe linia frontului, chiar în mijlocul luptelor. În aceste condiții, exista pericolul ca prețioasa arhivă a Secției Ungare să fie capturată, Centrala ministerului luând decizia unei evacuări de urgență.    

În ziua de 24 septembrie 1944, coloana escortată de 14 militari din Regimentul 26 Infanterie Craiova s-a pus în mișcare dar la ieșirea din localitatea Voislova un camion a făcut o pană de cauciuc, restul mașinilor din coloană oprindu-se de asemenea.  

La scurt timp coloana a fost atacată de două avioane de vânătoare germane care au mitraliat convoiul. Oprirea a fost o șansă pentru majoritatea persoanelor din coloană și membrii escortei care au putut să se adăpostească într-o livadă și un lan de porumb. Două camioane au luat imediat foc, unul a fost avariat, iar imediat după ce atacul a încetat, șoferii au mutat cele două camioane rămase intacte. 

Avioane de bombardament Stuka pe Frontul de Est (foto: Bundesarchiv - CC-BY SA 3.0)

Avioane de bombardament Stuka jpg jpeg

Soldatul Ion Cojocaru a murit mitraliat iar un camion care transporta combustibil a explodat. Șeful arhivei, consulul general Gheorghe Tite, împreună cu soldatul Oprea Sveitan au încercat să scoată din flăcări trupul nefericitului soldat și arhiva dar au reușit să salveze doar 4 lăzi din cele 18 ale arhivei Secției Ungare. Aceștia s-au oprit doar după le-au luat foc hainele din cauza creșterii în intensitate a flăcărilor. 

După doar 15 minute, cele două avioane de vânătoare au revenit însoțite de încă patru avioane de bombardament și au început să mitralieze și să bombardeze din nou coloana, fiind răniți grav mai mulți militari, diplomați și membrii de familiile ai acestora, printre care și o fetiță de 4 ani.

După încetarea celui de-al doilea atac coloana rămasă acum cu doar două camioane și două autoturisme a mers în localitatea cea mai apropiată, unde răniții au primit primele îngrijiri. Ulterior, convoiul a plecat mai departe la Craiova, iar de aici cu trenul până la București. 

A urmat apoi reconstituirea integrală a dosarelor Arhivei Secției Ungare distruse în timpul acestei evacuări, arhiviștii Ministerului Afacerilor Străine făcând mari eforturi pentru inventarierea documentelor pierdute și pentru refacerea acestora prin identificarea duplicatelor de rezervă aflate în alte fonduri ale ministerului sau provenind de la alte instituții. 

Pe lângă imperativele profesionale, diplomații români au dat dovadă de un umanism profund, îngrijindu-se și de ajutorarea familiei soldatului mort în luptă și a răniților, dintre care unii foarte grav.