87897 xl jpg jpeg

Cui a aparținut paftaua de aur descoperită în mormântul princiar din Biserica Domnească de la Curtea de Argeș?

În urma unor cercetări arheologice desfăşurate de Virgil Drăghiceanu, cu ocazia lucrărilor pentru restaurarea Bisericii Domnești „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeş, efectuate în anii 1920-1921, a fost descoperită o spectaculoasă pafta de aur, mormântul princiar nr. 10 din lăcașul de cult.

Ctitorie voievodală din secolul al XIV-lea, în forma sa actuală, Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeş înscrie în planul său temelia unui lăcaș mult mai mic datat în secolul al XIII-lea, notează Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), pe pagina de Facebook a instituției.

Pe locul destinat înhumării ctitorului, sub cel mai vechi paviment, a fost descoperit un mormânt intact. Sarcofagul din piatră cuprindea în inventarul său fragmente de ţesătură de mătase, nasturi din argint aurit, cizelaţi şi emailaţi, patru inele din aur cu perle, rubine şi un diamant negru, precum şi o pafta din aur prinsă la o centură din piele, ornamentată cu perle şi aplice din aur.

Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeş (foto: Alexpoke / Wikimedia Commons)

Biserica Domneasca Curtea de Arges jpg jpeg

Paftaua, de forma unui castel, este alcătuită din trei elemente articulate, cele laterale reprezentând câte un turn hexagonal, iar partea centrală având forma unui turn de poartă, cu deschidere ogivală şi intradosul trilobat. Pe faţada clădirilor, sub acoperiş, este o galerie de arcaturi şi două balcoane cu câte un personaj în fiecare. Într-unul dintre balcoane este un cavaler, iar în celălalt o doamnă în costume din secolul al XIV-lea.

Cercetările au stabilit că paftaua provine dintr-un atelier central european, probabil Praga, datând din deceniile VII-VIII ale secolului al XIV-lea, fiind astfel posibilă atribuirea acesteia lui Vladislav I Vlaicu (1364 - 1377), sau, conform unor cercetări recente, unui anume Alexandru voievod, fiu al lui Basarab I și frate, probabil vitreg, cu Nicolae Alexandru.

Această piesă excepțională poate fi admirată în cadrul expoziției noastre permanente "Tezaurul Istoric", de la Muzeul Național de Istorie a României.

Foto sus: Muzeul Virtual