Autor 4946 vizualizări


Pe baza unui document inedit descoperit în arhive, a putut fi reconstituită activitatea unui farmacist de acum 150 de ani. Practic istoricii au găsit un „reţetar“ de produse farmaceutice şi pot dezvălui ce substanţe erau folosite drept leacuri în secolul al XIX-lea. Acum 200 de ani, prezenţa unui medic sau a unui farmacist în târgurile Principatelor Române era un accident fericit sau un semn de mare bunăstare a respectivei localităţi.

Dacă în capitalele celor două Principate, ca să nu mai vorbim de Transilvania, erau medici şi spiţeri, aşa cum erau numiţi farmaciştii, în târgurile de provincie, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, de tratamentul pacienţilor se ocupau încă vraci, vrăjitoarele şi bătrânele ştiutoare de leacuri.    Abia la începutul secolului al XIX-lea, multe dintre aceste târguri vor beneficia de serviciile unui medic sau spiţer. Leacurile folosite de farmacişti în acea perioadă sunt de multe ori necunoscute. Istoricii au descoperit însă în arhivele din Turnu Severin un document foarte rar şi inedit cu reţete şi ingrediente folosite de spiţerii din secolul al XIX-lea pentru tratamentul diferitelor boli. Documentul este o cronică vie a activităţii unuia dintre cei mai celebri farmacişti din secolul al XIX-lea din Principatele Române, Johann Binder, spiţer în târgul Botoşanilor. 

 Levănţica, şofranul şi untura de porc, ingrediente miraculoase  

 Documentul descoperit în arhive este o copie a ”Condicii de reţete magistrale a Spiţeriei Curţii” din 1836. Mai precis este o listă cu 76 de pagini, cu ingrediente necesare preparării a 147 de reţete farmaceutice pentru ameliorarea sau tratarea anumitor afecţiuni. Condica cu reţete aparţinea farmacistului de neam săsesc Johann Binder, care avea o spiţerie la Botoşani numită ”Spiţeria Curţii”. Documentul, ca şi o serie de concluzii ale specialiştilor, au fost publicate în studiul de specialitate ”Un document inedit privind activitatea farmaceutică la Botoşani în prima jumătate a secolului al XIX lea”, apărut în revista de specialitate Acta Moldaviae Septentrionalis din 2007.   

Citeşte continuarea pe Adevărul.ro

""