Criza financiarǎ din 2007 și politicile guvernanților

Autor 265 vizualizări


A fost cȃndva, ȋn trecutul apropiat, un spasm al sistemului capitalist mondial, problemele pornind cicǎ de la sectorul imobiliar american. A ȋnceput imediat o vie dezbatere asupra cauzelor, dar media și lumea politicǎ au insistat pe cǎutarea soluțiilor pentru revenirea la o epocǎ a prosperitǎții. Guvernele au gǎsit drept soluție reducerea cheltuielilor bugetare și au fost tǎiate salarii și pensii, cazul romȃnesc fiind cunoscut. Au fost mǎrite și impozitele pentru populație, unele autoritǎți acordȃnd ajutoare masive pentru salvarea unor firme și, mai ales, a bǎncilor de renume, chiar dacǎ funcțiile de conducere erau exagerat de generos plǎtite. Nici mediul privat n-a rǎmas mai darnic și au fost tǎiate o serie de avantaje date salariaților. S-a fǎcut totul pentru extragerea de bani de la populație pentru a fi injectați ȋn mediul de afaceri, perioada fiind caracterizatǎ printr-o accelerare a circulației fondurilor prin intermediul spațiului virtual.  

Oare erau politicienii din fruntea statelor interesați de fericirea maselor și de creșterea nivelului de trai? Așa ar fi fost ideal, dar cei ce ajung la putere au planuri complet paralele cu nevoile popoarelor. Se spune cǎ interesul național este peste puterea de gȃndire a oamenilor de rȃnd și se merge ȋnainte. Așa era și ȋn cazul Rusiei. Oare cu ce se ocupau militarii acestei țǎri? Testau o nouǎ rachetǎ balisticǎ de tip RS-24 Yars și primul experiment cu colosul de 49,6t a avut loc ȋn mai 2007. A urmat un altul ȋn decembrie același an și ȋncǎ unul ȋn noiembrie 2008. Cum ȋncercǎrile au fost reușite, primul regiment a fost complet echipat de luptǎ ȋn 2011. Al doilea a fost anunțat ȋn 2012. Erau astfel gata de start 18 rachete, fiecare avȃnd o putere de distrugere calculatǎ la 1,5 megatone de explozibil clasic. Nu se cunoaște exact valoarea produselor speciale, dar, dupǎ pǎrerea experților, bugetul militar sovietic și apoi rusesc a fost cea mai mare tainǎ de stat. S-a trecut astfel de la 58,7 miliarde de dolari ȋn 2010 la 70,23 miliarde ȋn 2011 dupǎ datele publicate oficial. Suma din 2007 pǎrea prea micǎ pentru a satisface cererile militarilor. Numai 43,35 miliarde era ceva derizoriu ȋn lupta pentru hegemonie mondialǎ și aceasta conteazǎ mai mult ȋn raport cu fericirea maselor populare.

Și cursa pentru producerea de rachete a continuat fǎrǎ regrete pentru banii irosiți și ȋn alte mari puteri. SUA a tocat peste 698 miliarde de dolari ȋn 2010 pentru a rǎmȃne ȋn fruntea listei forțelor militare, supremația asupra mǎrilor asigurȃnd dominația firmelor americane ȋn comerțul mondial. Culmea este cǎ nici nu trebuie sǎ existe astfel de rachete din motive de logicǎ. Dacǎ presupunem cǎ sunt toate lansate asupra unor obiective ale unui inamic și funcționeazǎ perfect, norul radioactiv și toxic rezultat din arderea orașelor și a vegetației va avea efecte devastatoare asupra ȋntregii planete și, implicit, asupra forței lansatoare. Se poate presupune cǎ inamicul atacat cu atȃta mȃnie dispune de dispozitive similare și efectele asupra omenirii ar fi uluitoare. Logica nu are nimic ȋn comun cu politica.

Bugetele militare au fost o adevǎratǎ gaurǎ neagrǎ pentru banii disponibili pentru populație, dar aceștia trebuie sǎ se scurgǎ ȋndeosebi spre afaceriști, politicieni și militari.


""