Autor 47979 vizualizări


Istoria familiei Medici se aseamănă cu cea a celorlalte mari familii nobiliare din epocă:Borgia, Sforza, Orsini ș.a. Este o istorie a ascensiunii către culmile puterii, a invidiei și intrigilor ce decurg de aici și, în cele din urmă, o istorie a decăderii. La origini o familie de bancheri de clasă mijlocie, familia Medici s-a transformat într-o adevărată dinastie politică ce a condus Florența timp de trei secole, care a dat lumii catolice patru papi și a cărei pasiune pentru artă a făcut din orașul toscan nucleul Renașterii italiene.

 

Epoca de Aur a Florenței familiei Medici a fost perioada secolelor XV-XVI, între domnia lui Lorenzo Magnificul (1469-1492), cel mai cunoscut exponent al familiei, și cea a lui Cosimo I (1537-1574), ultimul mare conducător Medici. Aceasta este partea cea mai cunoscută a istoriei familiei Medici, devenită faimoasă datorită lui Lorenzo I de Medici, cunoscut drept „Magnificul”, patron al lui Michelangelo și da Vinci. Noi ne vom opri însă în cele ce urmează asupra succesorilor lui Cosimo, ale căror povești de viață sunt dominate de mistere pe care istoricii nu au reușit nici până în ziua de astăzi să le deslușească.

 

Toți marii lideri din această familie au fost urmați de succesori prea slabi

Cosimo de Medici, fiul unui cunoscut comandant militar, ajunge să conducă Florența după ce ramura familiei din care se trăgea Lorenzo Magnificul rămâne fără moștenitori pe linie masculină. S-a făcut atunci apel la o altă ramură a familiei, care preferase, până în acel moment, să se țină departe de scena politică, ocupându-se în schimb de dezvoltarea băncii Medici. Când ajunge la conducerea unei Florențe cu grave probleme politice, Cosimo avea 17 ani;până la sfârșitul domniei sale de aproape patruzeci de ani, orașul avea să revină la gloria de odinioară, consolidându-și atât poziția politică, printr-o alianță cu Carol Quintul, cât și cea economică, prin revitalizarea comerțului cu lână și mătase.

Din căsătoria cu Eleonora de Toledo, fiica viceregelui de Napoli, Cosimo a avut 11 copii (dintre care patru au murit înainte de a ajunge la maturitate). După tradițiile epocii, el și-a căsătorit copiii în marile familii nobiliare sau chiar regale din Italia și Europa pentru a-și consolida alianțele politice. Spre exemplu, fiul cel mare, Francesco, care avea să-i succeadă la conducerea Florenței, se căsătorește cu Ioana de Austria, fiica Împăratului Romano-German. Isabella e măritată cu Paolo Giordano I Orsini, membru al unei importante familii nobiliare italiene, în timp ce Ferdinand este trimis în rândul clerului încă din copilărie, fiind numit cardinal la doar 14 ani[i].

Cosimo I moare în 1574, la vârsta de 55 de ani, și e succedat de fiul său, Francesco. Așa cum și Lorenzo Magnificul a fost urmat la conducerea Florenței de un fiu care n-a reușit să se ridice la standardele impuse de predecesorul său, nici Francesco nu calcă pe urmele tatălui. Îi lipseau talentul politic, interesul pentru bunăstarea orașului și simțul etic. Astfel, cei 13 ani de domnie aveau să fie marcați de o conducere de-a dreptul incompetentă, corupție, violență și intrigi.

Francesco de Medici şi Bianca Capello (pictură aflată în colecţia Museo di Capodimonte, Napoli)

 

Francesco de Medici distruge prestigiul familiei

Poate cele mai mari intrigi dintre toate au fost cea din jurul morții soției sale, Ioana de Austria, și cea din jurul propriului deces, înconjurat și astăzi de mister. Căsătoria dintre Francesco și Ioana de Austria nu are o poveste fericită. Cei doi nu s-au înțeles deloc, poate și din cauza dezinteresului manifestat de Francesco, iar Ioana a fost extrem de nefericită în Toscana, unde suferea din cauza dorului de casă. Relația dintre cei doi soți a avut de suferit și din cauza infidelităților lui Francesco, care începe o relație cu Bianca Capello, o femeie de origine venețiană căsătorită cu un oficial din Florența.

Se pare că cei doi nu s-au mulțumit cu o relație clandestină (cunoscută, însă, de toată lumea, căci Francesco nu s-a sfiit s-o instaleze pe Bianca într-un palat special amenajat pentru ea), astfel că au pus la punct un plan pentru a scăpa de partenerii lor. Soțul Biancăi moare în 1572, ucis pe străzile Florenței aparent din cauza unei intrigi amoroase. Se presupune însă că soția lui și amantul au fost implicați. Apoi, în 1578, moare și Ioana, iar Francesco se recăsătorește imediat. Graba cu care Francesco și Bianca și-au oficializat relația după dispariția ultimei piedici din calea lor a trezit multe suspiciuni și s-a zvonit că amorezii ar fi conspirat s-o otrăvească pe Ioana.

Relația dintre Francesco și Bianca a trezit foarte nemulțumiri în rândul locuitorilor din Florența, atât din cauza lipsei de morală dovedite de cei doi, cât și din cauza intrigilor ce i-au înconjurat. Însă soarta a făcut astfel încât și moartea celor doi să fie înconjurată de mister.

Cei doi mor în aceeași zi, pe 17 octombrie 1587. Cauza morții:oficial, malarie! S-a speculat însă că Ferdinand, fratele lui Francesco, ar fi fost implicat, și că cei doi ar fi murit otrăviți în aceeași manieră ca și Ioana. Abia în ultimii ani, după o serie de cercetări medico-legale, adevărul a ieșit la iveală. O analiză a rămășițelor lui Francesco a dovedit prezența parazitului care cauzează malarie, distruâng astfel teoria conform căreia el ar fi fost ucis. Asta nu înseamnă însă că și Bianca a murit din aceeași cauză. Rămășițele ei nu au fost încă găsite (iar specialiștii nu-și explică dispariția lor), astfel că nu putem spune cu exactitate dacă ea a murit tot de malarie sau, spre exemplu, a fost ucisă imediat după moartea soțului ei.

După moartea lui Francesco, pe care locuitorii Florenței nu au regretat-o câtuși de puțin, conducerea Toscanei revine fratelui său mai mic, Ferdinand, un cardinal foarte influent. Acesta părăsește clerul pentru a-și asuma moștenirea politică, reușind – pe parcursul unei domnii de 22 de ani – să redea Florenței stabilitatea politică și economică.

 

Relații ilicite, răzbunări și crime

Moartea lui Francesco nu a fost singurul deces suspect din familia copiilor lui Cosimo. Cu doi ani înainte, sora sa Isabella, căsătorită cu un Orsini, moare și ea în condiții încă neelucidate.


Foto:Isabella de Medici (portret atribuit lui Agnolo Bronzino)

Măritată cu Paolo Giordano I Orsini la vârsta de 16 ani cu scopul consilidării relațiilor dintre cele două familii, Isabella de Medici a avut norocul de a-și putea păstra independența, ea rămânând după căsătorie în casa tatălui său. În sursele din epocă, Isabella este descrisă ca o tânără frumoasă, plină de viață, puțin impulsivă, independentă, inteligentă și educată. Era de așteptat, astfel, ca ea să nu să înțeleagă cu soțul ei, cunoscut drept un bărbat violent și răzbunător, interesat mai puțin de soția lui și mai mult de o anume Vittoria Accoramboni.

Nefericită, Isabella de Medici își găsește consolarea într-o relație cu un văr de-ai soțului ei, Troilo Orsini, care fusese însărcinat să aibă grijă de ea în perioadele în care Paolo era plecat. Relația dintre cei doi se sfârșește însă în mod tragic, după ce Paolo Orsini află despre ea și decide să se răzbune. Cu privire la această chestiune, istoricii nu au informații clare. Se pare că Troilo Orsini ar fi fost ucis de asasini plătiți de vărul său, în timp ce Isabella ar fi fost ucisă chiar de acesta. Aflată la vila familiei din Ceretto Guidi, Isabella moare în iulie 1576. Potrivit informațiilor oficiale, ea ar fi fost găsită moartă de către Paolo Orsini, care a susținut că soția sa ar fi murit din cauza unei crize apoplectice. Zvonurile spun însă o cu totul altă poveste, în care Isabella ar fi fost strangulată chiar de către soțul ei cu ajutorul câtorva servitori. Mai mult decât atât, s-a spus că Francesco de Medici ar fi fost cumva implicat (nu știm însă ce ar fi avut de câștigat de pe moartea surorii sale). Dacă în cazul morții lui Francesco s-a găsit într-un final răspunsul căutat, moartea Isabellei este și astăzi un mister, căci cadavrul ei nu a fost încă găsit.

 

Decăderea familiei Medici

În momentul în care Ferdinand I de Medici ajunge la conducerea Florenței, orașul pierduse demult poziția dominantă pe care o avusese în secolul XV. Cu toate acestea, Florenţa a cunoscut, în timpul domniei sale (1587-1609), o anume revitalizare, un ultim puseu al vechii glorii. Din păcate însă, ca și tatăl lui înaintea sa, Ferdinand a fost succedat de o serie de lideri slabi. Nepotul său, spre exemplu, Ferdinand al II-lea, conduce Florența în perioada lui Galileo Galilei. Dacă, la un moment, familia Medici sprijinise inovațiile în artă și știință care conduseseră la dezvoltarea Renașterii, Ferdinand II cedează în fața presiunilor papale și refuză să-l sprijine pe Galilei. Astfel, unii specialiști au considerat că slăbiciunea lui Ferdinand și refuzul său de a-l apăra pe Galilei (și revoluția științifică pe care acesta o promova) a însemnat, oficial, sfârșitul familiei Medici ca mare patron al artiștilor și savanților și, implicit, al Renașterii florentine.

Oficial, familia Medici conduce Florența și Marele Ducat al Toscanei până în 1737, însă declinul este evident pe întreg parcursul secolului XVII, când orașul – cândva cel mai bogat din peninsula italiană – se îndreaptă încet către faliment economic.

Foto:Cosimo de Medici ascultă istoria Florenţei, citită de Benedetto Varchi (pictura lui Joseph Ciaranfi)


Arhivele familiei Medici

Proiectul Medici este cel mai amplu proiect medico-legal din toate timpurile. În ultimii 10 ani, o echipă de experți europeni a exhumat cadavrele acestei mari dinastii italiene care au fost îngropate în cripta familiei Medici din Florența. Filmul pune accentul pe două perioade excepționale din sec. al XVI-lea, timpuri în care descendenții lui Cosimo cel Bătrân și Lorenzo Magnificul ajunseseră deja conducătorii Toscanei și soțiile acestora făceau parte din dinastiile conducătoare ale Europei.

Episodul 1

Filmul pornește pe urmele rămășițelor Isabellei de Medici, reconstruind povestea dramatică a acesteia. E oare posibil ca 400 de ani mai târziu să se identifice cadavrul dat dispărut după moartea ei?

Miercuri, 25 decembrie, ora 16:00

Episodul 2

Marele duce Francesco era îndrăgostit de amanta sa Bianca, dar până în ziua de azi cadavrul ei nu a fost găsit. Echipa încearcă să găsească rămășițele și să afle care a fost adevărata cauză a morții.

Joi, 26 decembrie, ora 16.00

 

 


[i]Toate marile familii nobiliare din Italia își trimiteau cel puțin un fiu în rândul clerului, beneficiind ulterior de pe seama relațiilor pe care aceștia le formau la Roma. Spre exemplu, familia Medici a avut multe de câștigat în momentul în care fiul lui Lorenzo Magnificul, Giovanni, devine papă sub numele de Leo al X-lea, sau în timpul pontificatului lui Clement al VII-lea, născut Giulio de Medici.