Controversele din spatele picturii «American Gothic» (Grant Wood)

Autor 3677 vizualizări


Catalogată de ziarele americane din perioada Marii Depresii ca un simbol al valorilor americane, iar de intelectualii avangardişti ca o critică la adresa represiunii provinciale, pictura “American Gothic” a devenit una dintre cele mai reproduse opere de artă din istorie. Motivaţiile din spatele acestei picturi rămân învăluite în mister.

Grant Wood, pictor american născut în 1892 în statul Iowa, este asociat cu “American Gothic” (1930), devenită una dintre cele mai iconice şi parodiate picturi din istorie.

În timpul anilor ’20, Grant Wood a făcut mai multe călătorii prin Europa care şi-au pus amprenta asupra stilului său artistic. Influenţa impresionistă putea fi cu uşurinţă remarcată, până când acesta descoperă lucările germanilor Jan van Eyck şi Hans Memling. Pictorul a început să aplice în lucrările sale principiile întâlnite la cei doi pictori gotici, motiv pentru care în anii ’30 a devenit una dintre figurile centrale ale mişcării regionaliste americane, o reacţie internă împotriva abstracţionismului de factură europeană.

Contextul istoric american din anii ’30 a fost ignorat de Wood, acesta preferând să ilustreze peisaje idealizate ale unei Americi agrare, distante de realităţile Marii Depresii. Însă, artistul a creat şi lucrări problematice cum este “American Gothic”. Expusă pentru prima dată în 1930, această pictură a fost considerată drept o critică la adresa represiunii provinciale, provocând amuzamentul criticilor artei metropolitane.

Sora şi dentistul lui Grant Wood-modele pentru tablou

În pictură remarcăm un fermier care ţine în mână o furcă şi o femeie încruntată ce stau în faţa unei case în stil victorian. Aceste două personaje ilustrate pe pânză nu sunt fictive, modelele care au pozat pentru acest tablou sunt Nan Wood Graham, sora artistului şi dentistul acestuia, B.H. McKeeby.

Inspirația pentru realizarea picturii datează din primăvara lui 1930, când într-o excursie la Eldon, în Iowa, Wood a descoperit casa unui fermier în stil victorian. Atras de fereastra stranie în stil gotic, artistul a perceput această fereastră supradimensionată ca fiind comică, luând în considerare faţada îngustă a casei. Casa întruchipa pentru artist toate calităţile provinciale ale culturii rurale din Iowa. Însuşi Wood va declara:“ Faţadele caselor de fermieri din Iowa sunt sugestive, în mod special, pentru civilizaţia Vestului Mijlociu.”


Între aceste figuri enigmatice şi vag ameninţătoare, planează fereastra în stil gotic care a inspirat toată compoziţia. Poziţia centrală a ferestrei imită amplasarea strategică a oglinzilor din picturile nord-renascentiste pe care pictorul le admira. Cel mai bun exemplu este tabloul “Mariajul familiei Arnolfini” al lui Jan van Eyck. Fereastra întunecată îndepărtează privitorul din scenă. Un punct de fugă în mai multe sensuri şi fereastra goală sugerează dimensiunea gotică în contextul romantic de secol XIX. Secrete de familie, cadavre, incest şi crimă, toate bântuie această operă, şi intră în pictură prin această fereastră.

“Pur şi simplu am inventat o pereche de oameni gotici care să stea în faţa unei case gotice”

Interesul lui Wood pentru moarte şi înmormântare-un element care poate fi regăsit în toate operele sale-contrazic reputaţia de pictor al unor teme optimiste sau uşor ironice. Un copil sinistru, cum s-a descris singur, a fost atras încă de mic de sentimentalismul victorian şi de afişarea din acea epocă a durerii, a doliului.

Scopul iniţial al acestei picturi era să creeze o relaţie analogă între casa fermierului şi proprietarii acesteia. “Pur şi simplu am inventat o pereche de oameni gotici care să stea în faţa unei case gotice”, a explicat Wood în “Des Moines Register” din 1930. Asocierea dintre două stiluri-unul aparţinând erei victoriene şi celălalt specific secolului XX, este ilustrativă pentru ruptura care caracterizează întreaga sa operă.

În perioada în care a pictat “American Gothic”, reputaţia artistului s-a manifestat cu precădere la nivel local, în statul Iowa. Picturile sale aveau succes la târguri locale, şi nu în expoziţii mari. Impresionaţi sau nu de operele lui Wood, niciun critic nu le-a asociat cu identitatea americană. Pentru a putea înţelege semnificaţiile din spatele faimoaselor sale picture, “American Gothic” trebuie înţeleasă în continuitatea picturilor “Portretul lui John B. Turner” şi “Femeia cu plante” (1929). În toate aceste lucrări, mai ales în “American Gothic”, putem remarca o înclinaţie către propriile origini, şi nu o ilustrare a patriotismul artistului.

Cu timpul, lucrarea a ajuns să fie interpretată distinct, o ilustrare mai degrabă a valorilor Vestului Mijlociu. Chiar şi astăzi, această operă enigmatică naşte controverse şi într-un mod nefast, pune în umbră numeroasele lucrări ale artistului. În prezent, “American Gothic” face parte din colecţia Institutului de Artă din Chicago.


Surse bibliografice:

R. Tripp Evans, “Grant Wood:A Life’’, 2010.

Jonathan Lopez, “Portrait of an Artist”, The Boston Globe, 7 noiembrie 2010. 

""