Confruntarea din Noaptea Tristă. Cum au fugit spaniolii din capitala aztecă

Autor 8568 vizualizări


Pe 8 noiembrie 1519, conchistadorii lui Hernan Cortes intrau în capitala aztecă, Tenochtitlan și îl luau ostatic pe suveranul Moctezuma al II-lea. Timp de șase luni, spaniolii și-au făcut de cap, stârnind mânia băștinașilor.

La începutul lui iunie 1520, Cortes pleacă cu o parte din soldați într-o expediție, lăsându-l la comandă pe Pedro de Alvarado. Acesta, profitând de absența șefului, îi atacă pe nobilii azteci în Marele Templu, măcelărind mare parte din ei. La întoarcere, Cortes găsește orașul în fierbere.

Aztecii, conduși de Cuitlahuac, atacă palatul în care se aflau nedoriții oaspeți și ostaticul Moctezuma. Acesta, pus de Cortes să vorbească mulțimii revoltate, pentru a-i determina să-i lase pe spanioli să plece, este întâmpinat cu huiduieli și lovit cu pietre. De altfel, peste câteva zile avea să moară. În aceste condiții, Cortes se hotărăște să forțeze plecarea din Tenochtitlan.

În noaptea de 1 iulie 1520, conchistadorii, luând cu ei tot aurul pe care-l puteau duce, se furișează prin orașul adormit, dar chiar înainte de a ajunge la ieșire, sunt reperați se soldații azteci, care dau alarma. Confruntarea a fost crâncenă.

Numărul victimelor nu se știe cu exactitate, el variind între 150 de spanioli și 2.000 de băștinași – varianta lui Cortes și 450 de spanioli, respectiv 4.000 de băștinași – varianta lui Francisco Lopez de Gomara. Ambele variante indică însă faptul că nici unul dintre participanții la confruntarea din Noaptea Tristă nu a scăpat fără să fie măcar rănit.

Mulți spanioli au murit după ce au căzut în apă și au fost trași în adânc de greutatea aurului pe care-l cărau. Cortes a reușit cu greu să scape, dar avea să-și ia revanșa în 1521, când a cucerit Tenochtitlanul.

""