Conflicte dintre generaţii

Autor 714 vizualizări


Fiecare generaţie  din spaţiul occidental este unică, având trăsăturile ei proprii, stilul ei de viaţă, mentalitate sau experiențe trăite. Deseori, conflictele izbucnesc între generaţii datorită diferenţelor. Fiecare generaţie a avut provocări de îndurat, dar a reuşit să se adapteze situaţiilor. Oare cât de mult a progresat o generaţie faţă de cea anterioară?

Cicluri şi puncte critice 

În 1991 a fost emisă Teoria Generaţiilor Strauss-Howe de către autorii William Strauss şi Neil Howe, care au catalogat generaţii din istoria americană în cicluri. Fiecare generaţie reprezintă un punct critic care durează 20-22 ani. Patru puncte critice alcătuiesc un ciclu complet care durează 80-90 de ani (durata maximă de viaţă a unui om). 

Primul punct critic este perioada de “apogeu”. Este perioada post-criză, când instituţiile sunt întărite şi individualismul este slăbit. Societatea este stabilă şi încrezătoare în forţele ei proprii, iar economia este înfloritoare, rezultând un nivel de trăi crescut. Ultima perioadă de apogeu a fost în perioada postbelică, care a început în 1946 când Statele Unite ale Americii au dobândit supremaţia globală militară odată cu inventarea armelor atomice, fiind capabile să ducă un conflict cu un inamic de calibrul Uniunii Sovietice. Perioada de “apogeu” s-a încheiat cu asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963, urmând ca populaţia să-şi piardă încrederea în societate. 

Al doilea punct critic este perioada “trezirii”. Este perioada când instituţiile sunt atacate de autonomia spirituală şi personală. Doar când societatea atinge culmea progresului, populaţia devine indisciplinată şi încearcă să-şi recapete autenticitatea personală. Tinerii activişti încep să vadă perioada de apogeu ca o perioada culturală şi spirituală săracă. Perioada “trezirii ” a început cu amploarea mişcării pentru drepturi civile a lui Martin Luther King Jr. în anii 1963-1968 şi a mişcării  hippie în protestul anti-război în Vietnam şi s-a încheiat cu alegerea lui Ronald Reagan ca preşedinte în anul 1980. 

Al treilea punct critic îl reprezintă perioada “destrămării” în care instituţiile sunt slăbite, iar individualismul se întăreşte. Societatea încearcă totuşi să se reconstruiască. Perioada “destrămării” a debutat în anii 80 când în urma reformelor lui Reagan a rezultat “boom-ul” îndelungat şi s-a declanşat războiul cultural. Perioada “destrămării” s-a încheiat în anii 2000. 

Cel de-al patrulea punct critic este perioada “crizei” când viaţă instituţională decade şi este distrusă, ca apoi să fie reconstruită sau înlocuită pentru ca naţiunea să supravieţuiască. S-ar părea că ne aflăm în momentul de debut al crizei, izbucnite după atentatele de la 11 septembrie 2001, aceasta luând amploare cu începerea crizei economice şi cea a valorilor sociale, continuând cu creşterea ameninţării terorismului şi criza refugiaţilor în Europa. 

Potrivit teoriei Strauss-Howe, există patru mari categorii de generaţii cărora le-au fost acordate arhetipuri. 

Generaţia profetică/idealistăeste alcătuită din indivizi care s-au născut în perioada de apogeu. Membrii acestei generaţii sunt idealişti, moralişti şi uşor de coordonaţi/manipulaţi de societate. Pe parcursul următoarelor generaţii vor ajunge nişte bătrâni nostalgici după perioada apogeului. 

Generaţia nomadă/reactivă cuprinde  indivizi  care sunt născuţi în perioada „ trezirii”. Sunt caracterizaţi ca fiind şireţi şi realişti, primind o educaţie protectivă şi strictă de catrei părinţii născuţi în perioada Apogeului. Vor deveni lideri pragmatici pe parcursul Crizei. 

Generaţia eroică/civicăcuprinde indivizi care s-au născut în perioada „destrămării”. Aceştia sunt caracterizaţi ca fiind competenţi, încrezători, pragmatici şi energici. Vor fi dezorientaţi pe parcursul copilăriei/adolescenţei în perioada crizei, dar totodată, şi optimişti. 

Generaţia artistică/adaptabilăcuprinde indivizi născuţi în perioada crizei şi sunt definiţi ca fiind echitabili, individualişti şi toleranţi, chiar dacă vor înfrunta instituţii agresive şi vremuri politice, sociale şi economice periculoase, având de de înfăptuit sacrificii personale.  

    

Lista generaţiilor 

Era medievală 

Generaţia Arthuriana(1433-1460)-generaţia eroică/civică a cărei indivizi s-au născut în “destrămării”, perioadă caracterizată prin ultima etapă a Războiului de 100 de ani când englezii se retrag din Franţa şi debutul Războiului celor două Roze în Anglia . Comerţul prosperă în urma exportului de lână, disciplina şi ordinea publică sunt menţinute în regiuni din Anglia de către magistraţi locali stricţi, iar conducerea centrală încearcă să recapete puterea. Este perioada când tehnologia tiparului şi armelor de foc se extinde în Europa. 

Generaţia Umanistă(1461-1482)-generaţia artista/adaptivă, a cărei indivizi s-au născut în anii crizei pentru englezi datorită Războiului celor Două Roze. Este generaţia Renaşterii şi Reformei. Indivizii îşi găsesc refugiul în educaţia umanistă şi încearcă să se emancipeze de sub tutela bisericii. Personalităţi notabile ca Thomas More, Erasmus, Michelangelo sau Copernic s-au născut în această generaţie. 

Era Reformării 

Generaţia Reformistă(1483-1511)-generaţia profetică/idealistă, a cărei indivizi s-au născut în anii apogeului pentru Anglia când Casa de Tudor a preluat puterea şi pentru Spania care şi-a desăvârşit Reconquista. Este perioada debutului marilor descoperiri geografice când Columb a creat o punte de legătură între Lumea Veche-Eufrasia, şi Lumea Nouă-Americile, marcând începutul colonialismului. 

Generaţia Reprimării(1512-1540)-generaţia nomadă/reactivă, a cărei indivizi s-au născut în anii “trezirii” pe parcursul reformei protestante. Publicarea celor 95 de teze ale lui Martin Luther a marcat debutul protestului faţă de Biserica Catolică şi indignarea acesteia. Totodată, regele Angliei, Henry al VIII-lea începe să iasă de sub tutela Papalitaiti. Este perioada când Fernando Magellan face înconjurul lumii, iar Armada Spaniolă începe să colonizeze Americile. 

Generaţia Elisabetană(1541-1565)-generaţia eroică/civică care s-a născut în anii “destrămării”, Anglia elisabetană înfruntând intoleranţă bisericii catolice, iar protestanţii din spaţiul Europei centrale înfruntând martirajul în numele noilor convingeri religioase. 

Generaţia Parlamentară (1566-1587)-generaţia artista/adaptivă care s-a născut în anii “crizei”, când Anglia, sub conducerea reginei Elisabeta I, a înfruntat Armada Spaniolă. 

Era Noii Lumi 

Generaţia Puritană(1588-1617)-generaţia profetică/idealistă care s-a născut în anii apogeului. Indivizii europeni protestanţi îşi găsesc refugiul în Lumea Nouă, departe de Lumea veche coruptă şi agitată. 

Generaţia Cavalierilor(1618-1647)-generaţia nomadă/reactivă care s-a născut în anii “trezirii” din Lumea Nouă. Între timp, în Europa se afirmă cavalierii, indivizi de rang înalt ce adopta un nou stil vestimentar (părul lung şi cârlionţat, hainele viu colorate cu guler şi manşete, încălţăminte atipică), dar şi o atitudine politică şi socială diferită. Este însă şi o perioada neagră pentru Europa-Războiul de 30 de ani în care se remarcă comandanţi de renume ca Gustavus Adolphus al Suediei. Pentru Franţa începe secolul lui Ludovic al XIV-lea. 

Generaţia Glorioasă(1648-1673)-generaţia eroică/civică care s-a născut în anii destrămării, anii domniei Consiliului de Stat şi a lordului protector Oliver Cromwell după înlăturarea regelui Charles I şi instaurarea republicii temporare, în timp ce Franţa era sub controlul absolut al Regelui-Soare. 

Generaţia Iluministă(1676-1700)-generaţia artista/adaptivă care s-a născut în anii de criză, asistând la Revoluţia Glorioasă, readucerea regimului monarhic şi războiul regelui Filip. Este perioada de început a Iluminismului când se nasc Voltaire şi Montesquieu, iar Isaac Newton se face remarcat în lumea ştiinţei. 

Era Revoluţionară 

Generaţia Trezirii(1701-1723)-generaţia profetică/idealistă ce a trăit anii Apogeului. Este perioada când se nasc personalităţi ca Rousseau, Diderot sau Benjamin Franklin şi se remarcă literatură augustană. 

Generaţia Libertăţii(1724-1741)-generaţia nomadă/reactivă ce a trăit anii trezirii. Marea Trezire, o mişcare evanghelică şi de revitalizare religioasă, se manifestă în coloniile britanice din America de Nord. În această generaţie se nasc regele George al III-lea, Ecaterina cea Mare, George Wasington şi Daniel Boone. 

Generaţia Republicană(1742-1766)-generaţia care s-a născut în anii destrămării, asistând la Războiul de Şapte Ani dintre francezi şi britanici. Indivizii născuţi în această perioadă înfruntă o societate aflată în dezordine, dar încearcă să înfrunte problemele cu optimism şi cooperare. Se afirmă  tinerii ca soldaţi, savanţi sau iluminişti care vor să revigoreze societatea,  ca Thomas Jefferson sau Maximilien Robespierre, ori artişti ca Mozart. 

Generaţia compromisă(1767-1791)-generaţia artista/adaptivă care s-a născut în anii crizei. În America de Nord, coloniile lupta pentru independenţa într-un război crâncen împotriva Imperiului Britanic, în timp ce în Franţa, în inima Europei, se aprinde flacăra revoluţiei. 

Era Civică 

Generaţia Transcendentală(1792-1821) –generaţia profetică/idealistă ce trăieşte anii de apogeu în nouă naţiune creată-Statele Unite ale Americii, societatea fiind una democrată şi ghidată de constituţie. În Franţa, în urma înlăturării monarhiei, are loc ascensiunea lui Napoleon, un general abil, ambiţios şi ingenios care îşi începe seria de campanii în Europa, fiind în cele din urmă înfrânt de coaliţii alcătuite din mari imperii. Împăraţii absolutişti, prin Congresul de la Viena, impun o nouă ordine europeană, în timp ce Romantismul ia amploare pe plan cultural. 

Generaţia de Aur(1822-1842)-generaţia nomadă/reactivă ce trăieşte anii trezirii . SUA se extind spre vestul continentului, înfierbântaţi de febra aurului din California. Are loc cea de-a doua trezire şi revitalizare a mişcărilor religioase protestante, secte ca cea a baptiştilor şi metodiştilor începându-şi ascensiunea. 

Generaţia Progesiva(1842-1860)-generaţia artista/adaptivă ce a trăit anii destrămării şi crizei, manifestate în divizarea SUA şi debutul Războiului de Secesiune American.

Era Imperialismului 

Generaţia Misionară (1860-1882)-generaţia profetică/idealistă, care a trăit anii apogeului şi reconstruirii SUA după un război civil crâncen. În Marea Britanie, aflată în plină epoca victoriană, se intensifica Revoluţia Industrială. Civilizaţia cărbunelui şi aburului se transformă în civilizaţia petrolieră şi electrică. Indivizii sunt moralişti, pragmatici, raţionali, ambiţioşi, desfăşurând cruciade sociale că implementarea prohibiţiei, abolirea sclaviei, acordarea drepturilor muncitorilor şi femeilor. Este perioada când se nasc personalităţi ca   Winston Churchill sau Franklin Delano Roosevelt.

Generaţia Pierdută (1883–1900) 

"The Lost Generation" este generaţia nomadă/reactivă a cărei membrii s-au născut în anii trezirii.   În perioada declanşării primului război mondial, cei născuţi în anii 1880-1890 au participat la război în operaţiunile din frontul de Vest, fie ca simpli recruţi, fie având ranguri militare înalte. A fost o generaţie în care majoritatea tinerilor s-au născut şi au copilărit în vremuri de pace, războiul fiind ceva necunoscut lor. Tocmai când au ajuns la vârstă maturităţii, aceştia au fost nevoiţi să îndure traumele războiului în tranşee. Au asistat la revoluţia industrială, la dezvoltarea mitralierelor, apariţia avioanelor, înflorirea cinematografiei.Generaţia include artişti şi scriitori ca F. Scott Fitzgerald, T.S. Eliot, James Joyce, Sherwood Anderson, John Dos Passos, John Steinbeck, William Faulkner sau Isadora Duncan, precum şi compozitori ca Sergei Prokofiev, Paul Hindemith, Georghe Gershwin sau Aron Copland. A fost o generaţie dezorientată datorită confuziei şi situaţiei deplorabile din anii de război a cărei membrii supravieţuitori au trebuit să le confrunte în anii interbelici. Termenul de “generaţie pierdută” a fost formulat de Gertrude Stein care i  s-a adresat lui Ernest Hemingway că “voi sunteţi generaţia pierdută”. Hemingway a folost termenul în “The Sun Also Rises”(apărut în 1926), un roman care cuprinde povestea unor tineri expatriaţi deziluzionaţi, alcoolici, deplorabili în Parisul interbelic. 

Generaţia Măreaţă (1900-1920) 

Generaţia Măreaţă (Greatest Generation) este cunoscută şi ca G.I. Generation, generaţia eroică/civică interbelică ce include veterani din Primul Război Mondial. Cei născuţi în anii destrămării,   1900 aveau să lupte în ultimii ani ai primului război mondial, în anii 1917-1918, ca apoi, în toată tinereţea lor să traverseze din 1929 perioada Marii Depresiuni. La vârstă de 30 de ani, mulţi europeni născuţi în 1900 aveau să asiste la ascensiunea regimurilor totalitare, iar la 40 de ani aveau să înfrunte realităţile crunte ale celui de-al doilea război mondial. Veteranii americani din “marele război” au activat ca generali sau ofiţeri pe Frontul de Vest sau în Frontul din Pacific. Cei născuţi în 1920 aveau să îndure de la vârste fragede efectele Marii Depresiuni, iar la vârstă majoratului aveau să participe că recruţi în al doilea război mondial. Deşi în tinereţe au îndurat efectele Marii Depresiuni, majoritatea susţin că au trăit o tinereţe de zile fericite (Legendary Happy Days). În special tinerii americani au participat la ridicarea zgârie-norilor şi extinderea oraşelor. Se considerau energici, soldiari în lucrul în echipa, moralişti, având standarde înalte absolute privind binele şi răul. Considerau că aveau datoria civică de a lua parte la viaţa politică, erau tradiţionalişti privind mariajul, divorţul fiind de neacceptat. Erau loiali unei vieţi comunitare de pe băncile şcolii la locurile de muncă. Nu credeau în conceptul de pensionare până la sfârşitul vieţii. Economiseau şi evitau să se îndatorească. Ascultau radioul, asistau la primele spectacole şi demonstraţii aeriene, foloseau pentru prima dată frigiderele şi alte electrocasnice. Personalităţi celebre ca John F. Kennedy, Louis Armstrong, Walt Disney sau Ronald Reagan au făcut parte din această generaţie. Generaţia Măreaţă mergeau pe principiul “Use it up, fix it up, make it do, or do without.” 

Generaţia Tăcută (1920-1940)  

The Silent Generation este generaţia adaptivă/artistă  de oameni născuţi în anii crizei:1920-1940. Mulţi dintre americanii născuţi în 1920 au experimentat Al Doilea Război Mondial luptând pe Frontul din Pacific sau Războiul din Coreea. Cei născuţi în 1940 aveau să vadă scenele de lupta din Pacific şi Europa la televizor în primii 5 ani din vieţile lor . Este generaţia care a înfruntat efectele marii depresiuni şi era mai obedienţă faţă de politicieni (legea prohibiţiei fiind aplicată în această perioadă). Generaţia include mulţi oameni politici şi lideri care au luptat pentru drepturile civile, că Martin Luther King Jr., Malcom X, Robert F. Kennedy, Ron Paul, Bernie Sanders, ori artişti că Gloria Steinem, Andy Warhol, Geen Wilder, Clint Eastwood, John Lennon, Ray Charles, William Shatner, Jimi Hendrix, Sthepen Sondheim, Sean Connery, Elvis Presley, Marilyn Monroe, Charlton Heston, Marlon Brando, Richard Pryor, şi intelectuali că Noam Chomsky. Generaţia Tăcută a fost menţionată în 1951 ca “generaţia tânăra” în revista Time. Era generaţia în care tinerii aveau să fie sufocaţi de joburi, locuinţe în suburbii, televiziune, Rock ‘n Roll, automobile şi revista Playboy. Femeile erau la fel de tradiţionaliste că şi cele din generaţiile anterioare, stand acasă să crească copii şi lucrând că secretare, învăţătoare sau bone. Bărbaţii considerau că odată ce obţineau un loc de muncă, în general, îl aveau pe viaţă, precum şi mariajul. Fiind generaţia cea mai bogată, a fost şi cea mai cheltuitoare. Deşi experimentau pentru prima dată televiziunea, citeau frecvent ziarele şi cărţile, şi ascultau radioul. Pentru ei, pensionarea era o viaţă paşnică şi liniştită pe care să şi-o petreacă pe un balansoar. Este şi generaţia The Big-Band/Swing. Era generaţia disciplinată, prudenţă, dispusă să se sacrifice pentru ţară . 

Era Mileranismului 

Generaţia Baby-Boomers (1940-1960) 

Baby-Boomers este generaţia  profetică/idealistă, ce include oameni care s-au născut în ultimii ani al celui de-al doilea război mondial   precum şi în perioada postbelică/anii “apogeului”războiului rece. Majoritatea celor născuţi în această perioada au acum vârste cuprinse între 50-70 de ani. A fost considerată generaţia cea mai bogată, activă, dinamică. Beneficiau de un nivel de trăi mai crescut:alimentaţie mai bună, programe de ajutorare socială, pensionare, vestimentaţie îmbunătăţită, electrocasnice, acces mai larg la informarţii, fiind prima generaţie cu adevărat consumeristă. Mulţi dintre indivizii acestei geneatii au devenit în anii 80’ mult mai conservatori. A fost o generaţie mai puţin religioasă şi tradiţionalistă. A fost mai liberală, deschisă unor legi privind avortul şi homosexualitatea. Este generaţia care în anii 60-70’    a participat în Războiul din Vietnam, dar care a şi protestat împotriva războiului. A fost generaţia “hippie” care a participat la festivalul de la Woodstock. Muzica Rock’n Roll este specifică acestei generaţii, cei mai mulţi ascultându-l pe Elvis Presley. Mulţi adolescenţi britanici ascultau melodiile formaţiei The Beatles. A fost generaţia care petrecea mai mult timp în faţa televizorului şi care a vizionat primele filme color la cinematografie. Este generaţia care a asistat la momentele critice ale războiului rece, ca criza rachetelor, la mişcarea pentru drepturile civile, la aselenizare şi scandalul Watergate. Este generaţia care a militat pentru libertatea sexuală, legalizarea drogurilor, protejarea mediului, drepturile femeilor. A fost o generaţie mai individualistă şi liberă, dar mai puţin optimistă şi cinică, fiind prima generaţie care şi-a pierdut încrederea în politicieni, având ca principalul instrument de combatere a politicii organizarea de proteste non-violente . Personalităţi ca Tony Blair,  Bruce Willis, Tom Hanks, Steve Harvey, Simon Cowell, Stevie Wonder, Robin Williams, Hulk Hogan, Liam Neeson, Bill Gates, Oprah Winfrey, Madonna, Michael Jackson  au făcut parte din această generaţie. A fost generaţia cheltuitoare, recurgând la credite. Femeile au început să se emancipeze, iar mama nu mai era omniprezentă în viaţa copiilor . Este prima generaţie în care rata divorţurilor a crescut.

Generaţia X (1960-1980) 

Gen X este generaţia nomadă/reactivă  care cuprinde indivizi care s-au născut în anii “trezirii” 1960-1980. Este generaţia care a combătut corupţia, dictatura, abuzul, bolile cu transmitere sexuală, căutând libertatea individuală, iubirea, stabilitatea, toleranţa şi drepturile. Cei născuţi în anii 60’ au asistat la criza petrolului din anii 70’,  reformele economice ale lui Reagan şi Thatcher din anii 80’ şi dispariţia ameninţării comuniste din est. Gen X este cunoscută şi ca Generaţia MTV, experimentând primele clipuri muzicale, genul de rock alternativ şi melodiile hip-hop. Este prima generaţie de tineri care s-a concentrat mai mult pe dezvoltare personală şi carieră decât pe întemeierea unei familii.  Generaţia X ne-a oferit personalităţi ca:Barack Obama, Tom Cruise, Brad Pitt, Johnny Depp, Michael Jordan, Sandra Bullock, Nicolas Cage, Russell Crowe, Robert Downey Jr., JK Rowling, Mike Tyson, Vin Diesel, Celine Dion, Jennifer Lopez, Mariah Carey, Snoop Dogg, Eminem, Leonardo DiCaprio, David Beckham sau Angelina Jolie. Mulţi copii au trăit cu părinţi divorţaţi. Este o generaţie de antreprenori individualişti, iar pentru ei, guvernul şi politica reprezenta un interes scăzut. Se simţeau greşit înţeleşi de generaţiile anterioare. Este prima generaţie care utilizează calculatorul personal. Copii au experimentat primele jocuri video comerciale. Tinerii nu doreau să lucreze toată viaţă la aceeaşi companie. Deşi  avea  o libertate sexuală mai mare, este prima generaţie ce foloseşte anticoncepţionale la scară mare . Tinerii sunt mai obsedaţi de drepturile individuale decât de binele comun. Mulţi recurg la împrumuturi, stau cu chirie şi se căsătoresc târziu. Tinerii sunt mai sceptici, prudenţi, apatici,  mai puţin obedienţi.

Generaţia Y (1980-2000) 

Generaţia Y, Next Generation sau Generaţia Milenară  eroică/civică, cuprinde indivizii născuţi între anii 1980-2000-anii destrămării,    în statele dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Este o generaţie mai emancipată, individualistă, materialistă, creativă, consumeristă, încrezătoare, narcisistă, egoistă, confuză, imatură, mai puţin empatică, nonconformistă, rebelă, dar şi mai tolerantă, comunicativă şi deschisă multor noutăţi.Indivizii acestei generaţii au convingeri liberale şi libertariene, sunt toleranţi în privinţa căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex, în privinţa multiculturalismului, legalizării drogurilor, a avortului şi a sinuciderii asistate.Femeile acestei generaţii sunt mai senzuale, narcisiste, selective, permisive în cadrul relaţiei, dar şi mai emancipate, deschise, independente şi încrezătoare decât generaţiile anterioare. 

Este o generaţie mai flexibilă şi versatilă pe plan profesional, având aşteptări mai mari. Pune mai mult accent pe carieră şi dezvoltare personală decât pe întemeierea unei familii.Generaţia Y a intrat pe piaţa muncii din anii 2000, însă abia în 2020 va constitui jumătatea forţei de muncă active cel puţin doar în SUA.Generaţia a crescut cu artişti ca Michael Jackson şi Madonna, cu Jay Z, Beyonce, Britney Spears, Eminem sau Jennifer Lopez.  Este generaţia cu acces la internet, având telefoane mobile, MP3 şi tablete la îndemână spre deosebire de generaţiile anterioare care au crescut cu radioul şi televizorul.Este generaţia care a crescut cu cinematografe 3D, supermarket-uri, fast food-uri, săli de sport, cluburi şi mall-uri la toţi paşii. Este generaţia cea mai cheltuitoare, distracţia şi cariera fiind pe prim plan. Generaţia Y  a oferit vedete ca:Kim Kardashian, Beyonce, Nicki Minaj, Katy Perry,  Mark Zuckerberg, Megan Fox, Rihanna, Taylor Swift, Lady Gaga, Justin Bieber sau Miley Cyrus.S-au împrietenit şi comunicat mai mult în mediul virtual, pe reţelele de socializare ca Yahoo, Facebook sau Twitter ori în jocuri multiplayer ca StarCraft, Counter Strike sau World of Warcraft decât în faţa blocului. Generaţia Y mai este cunoscută şi ca generaţia like, căci mulţi dintre cei născuţi de după anul 1990, cât au fost în şcoală, liceu şi în facultate, şi-au format o societate virtuală.Chiar dacă e o generaţie mai dependentă de tehnologie, e şi mult mai comunicativă, ştiind să spună nu şi "nu se poate" . Tinerii acestei generaţii ştiu să-şi ceară drepturile şi se informează mai des având acces la internet, majoritatea crescând cu Wikipedia spre deosebire de generaţiile anterioare care frecventau bibliotecile. Este generaţia cu cei mai mulţi indivizi care au frecventat universităţile şi absolvit studiile superioare. Generaţia Y este cunoscută drept şi generaţia “Peter Pan” căci procesul de maturizare a multor tineri este mai îndelungat . Cei mai mulţi locuiesc cu părinţii până la 25-30 de ani. Cel puţin în occident, este o generaţie mai puţin religioasă şi tinde spre ateism sau agnosticism. Este mai puţin conformistă privind respectarea tradiţiilor.Generaţia Y a asistat la căderea comunismului şi declinul socialismului în Europa, dar şi la creşterea ameninţării terorismului, accentuarea schimbărilor climatice şi declanşarea crizei financiare şi realizează că se va confrunta cu aceste probleme în deceniile următoare.

Generaţia Z (2000-2020) 

Generaţia Z (cei născuţi de după anul 2000 şi care se vor mai naşte până în 2020-anii crizei) tinde să imite generaţia Y în mare măsură, dar  fiind mai dependentă de tehnologie. Este generaţia artista/adaptivă care va infrunta terorismul, criza şi schimbările climatice.

 

Surse:

http://documents.tips/documents/conflictul-dintre-generatiinou-1.html

https://www.preceden.com/timelines/3160-generations

https://en.wikipedia.org/wiki/Strauss%E2%80%93Howe_generational_theory

http://www.marketingteacher.com/the-six-living-generations-in-america/