Autor 7274 vizualizări


Anul 1952 a fost marcat și de ascuțirea luptei pentru putere ȋntre gruparea condusǎ de cǎtre Gheorghe Gheorghiu-Dej și de cea din jurul Anei Pauker, cea care multǎ vreme fusese ȋn grațiile lui Iosif Vissarionovici Stalin. Aceastǎ confruntare nu avea limite și reguli din moment ce cel cǎzut cǎzut rǎmȃnea chiar ȋn minunatele temnițe ale regimului. Vasile Luca (László Luká), de origine secui, era conducǎtorul finanțelor și fǎcea parte din aripa ajunsǎ la putere de pe tancurile sovietice. Luptase ȋn1919 ȋn temuta Divizie secuiascǎ, responsabilǎ de atrocitǎți ȋmpotriva romȃnilor din Crișana. Se afirmase ȋn slujba ideologiei roșii prin deportarea de romȃni din regiunea Cernǎuți și prin formarea diviziei de panduri ce va sta la temelia comunizǎrii țǎrii.

A fǎcut totul pentru a pune ȋn practicǎ tezele liderului de la Kremlin, dar a fost prea puțin. Avea dușmani puternici, banul amplificȃnd ura ȋmpotriva omului ce nu mai renunța la borcanul cu miere. Biroul Politic al Comitetului Central al P.M.R. a analizat la 26 mai 1952 activitatea comunistului de origine maghiarǎ și au fost gǎsite numai abateri de la linia partidului. Mașina de inventat acuzații fusese pornitǎ din ordine superioare și funcționa la turație maximǎ. Au fost descoperite cazuri de angajați ai ministerului cu origini nesǎnǎtoase, chiaburi, sau cu activitate legionarǎ. Discursul de la numirea ȋn funcție a celui ce avea numai șase clase a devenit o altǎ parte a sentinței de condamnare. Voi promova dupǎ merite elementele capabile și cinstite care mǎ vor ajuta ȋn ȋndeplinirea sarcinilor Ministerului ȋn spiritual nou, indiferent de apartenența lor politicǎ a fost un discurs complet contrar principiilor lui Stalin. Au fost descoperiți ȋn sistemul fiscal al statului 656 de legionari, dar, foarte grav, și 24 de hitleriști. Era ceva de neiertat din punct de vedere ideologic, chiar dacǎ se pare cǎ sistemul funcționa perfect și chiar adversarii vinovatului recunoșteau cǎ mari cantitǎți de numerar existent asupra populației ȋndeosebi la sate au intrat ȋn vistieria statului.

Vasile Luca a fost acuzat cǎ ȋn luna decembrie a anului 1951 a ordonat sǎ se vȃndǎ la sate mǎrfuri cu preț redus și au fost ȋncasați peste plan 1.241.000.000 lei. Aparatul fiscal a fost responsabil de creșterea ȋncasǎrii impozitelor pe luna octombrie 1951 pȃnǎ la 136%. Tot Vasile Luca era acuzat cǎ dorea ridicarea puterii de cumpǎrare a țǎrǎnimii ȋn ȋntregul ei și industria trebuia sǎ se dezvolte astfel ȋncȃt sǎ furnizeze mǎrfuri pentru piața internǎ. Vinovatul ar fi spus cȃndva cǎ dezvoltarea țǎrii noastre, implicit industrializarea ei, este subordonatǎ lǎrgirii pieței interne care dupǎ dȃnsul este tot una cu ridicarea puterii de cumpǎrare a țǎrǎnimii luatǎ ȋn ȋntregul ei. Nu era bine nici cǎ țǎrǎnimea sǎracǎ era ȋntr-o continuǎ descreștere, fie datoritǎ colectivizǎrii, fie datoritǎ transformǎrii țǎranului sǎrac ȋn țǎran mijlocaș. 

Cel ce venise ca exponent al lui Iosif Stalin a ajuns sǎ fie considerat reprezentant al capitalismului, a fost trimis ȋn muceda temnițǎ și a pierit ȋn anul 1963 la Aiud. Mai mult ca sigur cǎ Gheorghe Gheorghiu-Dej a vǎzut ceva potențial ȋn cel din tabǎra Anei Pauker și a vrut cu orice preț sǎ elimine un concurent. Comitetul Central al partidului a considerat cǎ Vasile Luca, prin broșuri, articole și cuvȃntǎri, a dus o adevǎratǎ luptǎ ȋmpotriva forului de decizie a organizației totalitare.

Sunt foarte interesante ȋnsǎ acuzațiile aduse de foștii colegi. Ministerul de Finanțe adusese bani la buget peste prevederi și ministrul preconiza ridicarea nivelului de trai al ȋntregului popor. Erau fapte foarte grave, crime ȋmpotriva tezelor comuniste. Ciudate idei aveau liderii partidului unic, teoriile lor fiind pur ȋmpotriva poporului romȃn, ȋn conformitate cu tezele lansate ȋn documentul poliției secrete comuniste din 2 iunie 1947. Concluziile comuniștilor de pe linia cea dreaptǎ erau cǎ Poziția teoreticǎ a tovarǎșului Vasile Luca ȋn problemele fundamentale ale dictaturii proletariatului este o poziție antimarxistǎ, de ploconire ȋn fața intereselor elementelor capitaliste ale țǎrǎnimii și ale micii burghezii de la orașe și sate și de stimulare și ȋncurajare a creșterii elementelor capitaliste ȋn economia noastrǎ ȋn dauna construirii socialismului. Partidul totalitar vedea doar o economie pe cartele și pentru un nou rǎzboi mondial, așa cum era stabilit și ȋn primul plan cincinal trasat de Stalin ȋncǎ din 1945.

Cazul Luca a fost și este foarte interesant și sub alte aspecte. Demonstreazǎ din plin cǎ economia romȃneascǎ era una complet paralelǎ cu realitǎțile și nu contau decȃt obiectivele politice. Noul sistem era subordonat unui singur lider, deci țara avea pur și simplu numai creierul acestuia și nu era permisǎ depǎșirea nivelului sǎu de inteligențǎ. Orice afirmare devenea periculoasǎ pentru cel ce gȃndea, chiar dacǎ era de prin ideologia comunistǎ. Vasile Luca a avut parte de toate metodele pe care partidul comunist le utiliza ȋmpotriva “dușmanilor poporului” și a ajuns un astfel de inamic, chiar mai rǎu vǎzut pentru cǎ a trǎdat din interior. Devine astfel o mǎrturie interesantǎ privind modul ȋn care gȃndesc și acționeazǎ cei din grupǎrile extremist, totalitare.

Cazul Luca mai ridicǎ o problemǎ “uitatǎ” de unii specialiști ȋn cercetarea trecutului din spațiul carpato – dunǎrean. Se scrie cǎ Gheorghe Gheorghiu-Dej a devenit un om cumsecade, care se opunea planurilor Moscovei și a trecut la eliberarea deținuților politici pentru ca ȋn Romȃnia sǎ se poatǎ realiza o apropiere ȋntre comunism și popor, un național-comunism. Acuzațiile de tip economic aratǎ faptul cǎ aripa durǎ a partidului dorea și mai mult rǎu Romȃniei prin limitarea pieței interne și realizarea unei industrii ce ar fi avut utilitate numai pentru rǎzboiul mondial dorit de cǎtre Iosif Stalin. Aceastǎ linie a fost menținutǎ și de Nicolae Ceaușescu, dovadǎ fiind introducerea cartelelor alimentare ȋn timp ce erau ridicați alți coloși industriali.

Bibliografie

Arhivele Naţionale ale României, Stenogramele şedinţelor Biroului Politic şi ale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R. vol. IV, partea a II-a, 1952, Bucureşti, 2007.
Banu, Florian, De la SSI la SIE O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948 – 1989), Corint Books, Bucureşti, 2016.
Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997.
Experimentul Pitești – Reeducarea prin torturǎ: comunicǎri prezentate la Simpozionul internațional, ad. A 14-a, Fundația culturalǎ Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2015.
Istoria României, vol. X, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2013.
Noul plan cincinal al Uniunii Sovietice, Editura Partidului Comunist Romȃn, 1946.
Preda, Gavriil, Petre Opriş, România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia 1954 – 1969, vol. II, Academia Română, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2009, p. 216 – 220.
Opriş, Petre, Bugetul partidului şi privilegiile membrilor nomenclaturii C.C. al P.C.R. (1961 – 1965), în Arhivele Totalitarismului, an XIV, nr. 1-2/2006, p. 221 – 225.
Pascu, Vasile, Regimul totalitar comunist în România (1945 – 1989), Editura Clio Nova, Bucureşti, 2007.