Autor 671 vizualizări


Incontestabil, decizia de astăzi a Comisiei Europene, prin care organismul internațional a hotărât să nu legifereze niciunul din punctele Minority Safepack este una corectă și logică, în condițiile în care aceasta a concluzionat că minoritățile din Uniunea Europeană au suficiente pârghii și mijloace prin care să își prezerve identitatea, atât în cadrul legal deja oferite de UE, cât și în legislația extrem de bogată a Consiliului Europei, fiecare stat membru hotărând ce măsuri să dispună în domeniu, conform propriilor angajamente asumate.

Subiectul a fost unul care a fost prezent în atenția UE încă de la începutul deceniului care a trecut, Ungaria și europarlamentarii maghiari, indiferent de țara din care provin, susținându-l asiduu și făcând lobby intens pentru el. Pe de alt parte, este de remarcat consecvența Guvernului României și a majorității europarlamentarilor care au susținut permanent, faptul că UE nu are competențe de a legifera în domeniul minorităților, acest subiect revenind statelor membre. În același timp, este de remarcat și continuitatea acțiunilor României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în parteneriat sau singură cu alte state interesate să nu lase Ungaria să deturneze scopul unui instrument legitim al UE, inițiativa cetățenească europeană, în cel de promovare mai mult sau mai puțin mascată a intereselor  proprii. Și ceea ce este de salutat este faptul că Guvernul României și-a menținut poziția în pofida propagandei și dezinformărilor UDMR.

  Decizia de azi a Comisiei Europene mai transmite ceva: Ungaria și, implicit, UDMR, trebuie să înțeleagă că UE are încredere că statele membre sunt capabile să asigure protejarea minorităților naționale, prin mijloacele și mecanismele pe care le au deja. Mai mult, UE nu este interesată, așa cum voiau poate și alte state, precum Federația Rusă, să deschidă cutia pandorei a fărâmițării etnice, tocmai acum, când coeziunea blocului comunitar a fost pusă la încercarea de pandemia de coronavirus. Pentru că , cel mai probabil, Comisia Europeană nu s-a lăsat înșelată de aparenta susținere europeană a Minority SafePack, observând că masa covârșitoare a semnăturilor provine de la cetățeni maghiari, indiferent de țara în care trăiesc, dar și de la persoane din regiuni recunoscute pentru încercările de segregare și de solicitare a independenței – precum Catalonia, Spania. De altfel, și pretinsa susținere parlamentară a acestei inițiative a provenit, interensant, din partea unor reprezentanți ai unor regiuni separatiste sau ai unor ideologii care promovează autonomia etnică, un subiect desuet și depășit nu doar în ceea ce privește Româniq, ci întreaga Europă, Europă care acordă același interes și egalitate de șanse tuturor cetățenilor săi, indiferent de originea etnică.

 Evident,  anticipăm că Ungaria  și partenerul de încredere, UDMR, nu se vor opri aici cu încercările de a folosi UE și instituțiile sale pentru a obține avantaje în interesul propriu, urmând să găsească noi variante pentru aducerea pe tapet măcar a unei părți a prevederilor din Minority SafePack. Până atunci, este de salutat însă fermitatea cu care Comisia Europeană  a decis că statele membre sunt singurele abilitate să decidă propria politică în domeniul minorităților.

Se ridică de altfel inclusiv întrebarea dacă nu cumva Europa a intrat într-o nouă eră, eră în care ideologia etnicistă și dominația minorităților nu ar trebui așezată la capitolul istorie. In condițiile în care mobilitatea forței de muncă, dezvoltarea economică, socială, dispariția granițelor culturale și informaționale și meritocrația, rolul individului în societate, conduc la integrare, la asumarea acelorași valori, a aceluiași oboectiv comun și solidaritate, în timp ce dezinformarea interesată și victimizarea unor pretinși lideri ai minorităților nu fac decât sa alimenteze tensiuni sociale și să servească unor jocuri politicianiste sau intereselor unor state care se hrănesc din ură si xenofobie.