Autor 6222 vizualizări


Pe diverse situri se scrie ca Romînia este prima țară din lume care a exportat benzină. Supoziție doar... La Muzeul Petrolului din Ploiești nu există, în expoziția permanentă, repere despre acest lucru. Cercetarea perioadei însă o atestă. Demonstrația este în acest articol.

Totul începe cu rafinarea petrolului din care se obțineau diverse substanțe.

Produsele ușoare și grele nevând, la început, o utilizare definită, erau o problemă pentru rafinori. Încercau să scape de ele.

„Tăria rea” de la începutul distilării - benzina - era produsul de care se căuta să se scape mai întăi. Urmau „posletele” - motorina - și, la urmă, „rămășița”, păcura groasă folosită la uns. Scopul principal al distilării era obținerea „oleului de luminat”, adică gazul lampant.1

Pentru a obține o cantitate mai mare și de o calitate mai bună, la începuturi, acesta era îmbunătățit, prin turnare în el de benzină și motorină. Dar, cu dezvoltarea cât mai amplă a motoarelor cu explozie internă, benzina și motorina își găsesc cea mai bună destinație.

2

 Un astfel de lucru a făcut ca în 1900 România să devină, probabil, prima țară din lume care a exportat benzină cum apare în multe locuri pe internet.3 Spun „probabil” pentru că nu am găsit date despre alte țări care au exportat benzină înainte de 1900 sau în acel an, iar dacă ele există ar trebui să apară în statisticile americane - Annales industrielles4, rusești, franceze - memorii publicate în „Darile sema ale Academiei de sciințe din Paris”, începute de H. Sainte-Claire-Deville, din ordinul și cu cheltuiela împăratului Napoleon III5. În Imperiul Austro-Ungar informațiile despre petrol apar în „Le Mesager de Vienne” 6 . Sau engleze - revista britanică “Petroleum London” și “Dingler Journal”7  care apăreau atunci.

 Pornind de la aceste considerații- și de la cuvântul englezesc „record” în sens de” înregistrare”- voi considera această realizare ca record și nu ca performanță. Uneori înțelesul lor e similar dar, neavând date despre concurenții potențiali, o ... înregistrăm astfel!

 Cert e că pentru România există, în primul Monitor de petrol, cel din 1900, astfel de date care certifică absolut acest lucru.8

9

E de remarcat faptul că, prin vama de la Predeal, s-a exportat benzină în Austria de ...25 lei! Dar și de 154 000 lei, în același an, în Germania! Totodată sunt date și echivalența unităților de măsură:

  • un dollar = 5 lei, 34;
  • un copec = 1/100 rublă, 1 rublă = 2 lei, 67;
  • un gallon = 4 litri, 568;
  • un pud = 16 kg, 380.10

 După debutul din anul 1900 comerțul cu benzină, așa cum se consemnează în Monitorul de petrol, din 1910, trece “mereu prin crize”. Și e interesant că acestea sunt legate “de anii răi de desfacere a vinului”11            Explicația e următoarea: “în 1902 în urma unei campanii perfect organizată de industriașii de alcool și susținută de puterile publice, comerțul de petrol și alcool a avut se susținut o vie luptă împotriva unei inundațiuni de aparate proprii a utiliza alcoolul pentru iluminat, încălzit și ca forță motrice” .12

 Abia după 1904 comerțul cu benzină începe să devină stabil, în Franța importându-se 1010 tone în 1904 și, crescând cererea, se ajunge la 2000 tone în 1909.


 Revista Petroleum Times13

 Evident este faptul că, în 1900, chiar și cu 25 de kg, exportate în Austria, prin vama de la Predeal, România este în topul exportatorilor de benzină. Fără alte date care să infirme acest lucru, lipsa accesului la primul număr al revistei Le Petroleum Times, România este prima țară din lume care a exportat benzină!


NOTE

  1. Ivănuș Ghe., Ștefănescu Ion Șt., Antonescu Niculae Napoleon, Mocuța Ștefan-Traian, Coloja Mihai Pascu, Industria de petrol și gaze din România, Editura AGIR București, 2008– pag.179
  2. Monitorul de petrol, anul I, nr. 7, pag.123
  3. https://cyd.ro/asa-am-fost-furati-romania-a-avut-prima-sonda-petroliera-prima-rafinarie-si-era-prima-exportatoare-de-benzina/; https://stiinta-mister.ro/romania-avut-prima-sonda-petroliera-din-lume-prima-rafinarie-si-fost-prima-tara-care-exportat-benzina-
  4.   Starostescu, N. Cucu, “Petroleul, derivatele și aplicațiunile sale”, Bucuresci, Tipografia “Românul”, 1881, pag. 97
  5.   Idem, pag.101
  6.   Starostescu, N. Cucu, op.cit, Tipografia “Românul”, 1881, pag. 28
  7.   Idem, pag. 198
  8.   Monitorul de petrol, anul I, nr. 6, pag. 105
  9.   Monitorul de petrol, anul I, nr. 7, pag.122
  10.   Monitorul de petrol, anul I, nr. 6, pag. 105
  11.   Monitorul de petrol, anul XI, nr.3, pag. 162
  12.   Idem, pag.162
  13.   M.P. Anul XXXIX, Nr.23, pag. 1512.