Comediile lui Frank Capra ridicau moralul americanilor în timpul Marii Depresiuni jpeg

Comediile lui Frank Capra ridicau moralul americanilor în timpul Marii Depresiuni

📁 Istoria Filmului
Autor: Adrian Costea

Fără îndoială, unul dintre precursorii tipului de comedie de succes este regizorul american de origine italiană Frank Capra.Cu toate că celebritatea sa a apus treptat după 1945, nereușind să se adapteze noilor preferințe ale publicului din America postbelică, marele regizor și-a lăsat amprenta pe o perioadă importantă din istoria cinematografiei mondiale.

 Câteva aspecte biografice:Francesco Rosario Capra(numele său original) s-a născut în anul 1897, într-o localitate de lângă orașul sicilian Palermo.Familia sa, la fel ca milioane de imigranți italieni, se va stabili pe continentul american șase ani mai târziu.Intrarea în industria cinematografică, aflată la începuturile sale, se va produce după primul război mondial.Cu 20 de ani înainte de a ajunge un nume important la Hollywood, Frank Capra era muncitor zilier în echipa de producție a filmului The Outcasts of Poker Flat (1919), regizat de John Ford.A pornit de jos, parcurgând toate etapele, de la laborator până la departamentul de editare, pentru ca apoi să scrie scenarii pentru gag-uri.

FDR:I was popular because I got us of the Depresion[…..]And you were popular because your movies made people feel good, right ?Capra:Exactly.

(Convorbire imaginară dintre președintele S.U.A, Franklin Delano Roosvelt și Frank Capra, revista americană de umor Whim Quarterly.)[1]

In anul 1927 are loc adevăratul debut regizoral, Frank Capra, devenit între timp cetățean american cu drepturi depline, realizează lungmetrajul The Strong Man (1926).Însă, filmele cu sonor îi vor aduce consacrarea ca regizor de top.Harry Cohn, fondator al studiourilor Columbia Pictures face o alegere excelentă atunci când îl angajează pe Frank Capra.În numai câțiva ani, regizorul reușește să contribuie decisiv la ascensiunea acestora în eșalonul superior al producției de filme.

De mare importanță pentru reconstituirea atmosferei unei epoci sunt producțiile cinematografice, mai ales atunci când au o pronunțată tentă socială.Filmele regizate de Frank Capra se încadrează în această categorie, deoarece dețin o doză mare de realism.În contextul istoric al crizei economice interbelice, Frank Capra realiza filme cu un buget redus, dar cu o eficiență maximă:un extraordinar  succes la public.Adevărate capodopere ale cinematografiei, acestea transmit cetățeanului simplu o stare de bună dispoziție și optimism, având același farmec chiar și după aproape 80 de ani de la premiera lor.Cele mai cunoscute creații ale sale din deceniul al patrulea, It happened one night(1934);Mr.Deeds goes to town(1936);You can’t take it with you(1938)șiMr.Smith goes to Washington(1939) au fost recompensate cu premii și nominalizări la Oscar.

The Screwball Comedy:"S-a intamplat intr-o noapte", 1934

capra jpg jpeg

Screwball comedyse traduce în limba română prin comedie excentrică sau neconvențională, gen cinematografic apărut în America anilor ’30.Creația regizorului Frank Capra, It happened one nightdin anul 1934 este considerată ca fiind prima “screwball comedy” din istoria cinematografiei, tipul de comedie romantică, de mare popularitate și premiată de către Academia Americană de Film.Elementele caracteristice ale acestui gen cinematografic au reprezentat rețeta succesului pentru multe producții lansate de-a lungul timpului, fiind prezente și în filmul contemporan.Realizarea excepțională a comicul de limbaj și de situație, conflictul dintre sexe sau dintre clase sociale, situații neașteptate, desfășurarea acțiunii pe mai multe planuri-sunt elementele definitorii ale uneiscrewball comedy.

Important de menționat șicontextul în care s-a afirmat acest gen cinematografic:în anul 1930 era adoptat Codul Hays(The Motion Picture Production Code) care limita conținutul sexual al producțiilor cinematografice.În mod firesc, producătorii de filme au folosit anumite mijloace prin care au încercat să evite drastica cenzură impusă de guvernul american, comedia neconvențională fiind un produs al acestor circumstanțe.(din acest motiv este numită de critici “a sex comedy without the sex”).De exemplu, întâlnim în filmul It happened one nightacel “zid al Ierihonului”(o pătură care separa paturile lui Ellie și Peter), care era de fapt un simbol al prejudecăților epocii referitoare la sexul premarital.

Dacă celebrul regizor David Griffith reușea în anii primului război mondial să ridice filmul la rangul de “cea de-a șaptea artă”, Frank Capra a adus filmul mai aproape de oameni, transformându-l într-un adevărat mijloc de divertisment.În vremuri tulburi, cum au fost cele ale Marii Depresiuni, filmele acestuia răspundeau nevoilor omului de rând din America, insuflându-i speranță și oferindu-i o evadare din cotidian.Diferențele dintre clasele sociale se estompează în filmele lui Frank Capra, cei din păturile superioare ale societății fiindu-le predată o lecție de umanitate, spre satisfacția publicului.De asemenea, regizorul face o excelentă pledoarie pentru valorile tradiționale americane care se regasesc în orașul de provincie, în contradicție cu individualismul și materialismul specifice unor metropole ca New York sau Washington.

Filmul It happened one nightoferă o interpretare magistrală a marelui actor Clark Gable, în compania actriței Claudette Colbert, cele două personaje principale aparținând unor lumi diferite-Peter Warne este un ziarist proaspăt concediat, iar Ellie Andrews fiica unui important om de afaceri de pe Wall Street.Apropierea dintre cei doi oferă dovada că dragostea poate anula diferențele de statut social, scenariul filmului punând accent în acest sens pe valorile umane, lăsând valorile materiale în plan secund.Era exact genul de poveste ce putea fi livrată americanului de rând din acea perioadă, sărac și lipsit de perspective.

Cu o acțiune desfășurată pe mai multe planuri;replici pline de un umor de calitate și un joc actoricesc la un înalt nivel, nu este de mirare că It happened one nightrămâne una dintre creațiile cinematografice de referință ale istoriei.

Paralelă între eroii filmelorMr.Deeds goes to townșiMr.Smith goes to Washington

MrSmith6 jpg jpeg

Cele două personaje, Jefferson Smith și Longfellow Deeds se încadrează în aceeași tipologie:cetățeanul simplu, provenit dintr-un oraș de provincie, care deține un adevărat cult pentru valorile tradiționale, cultura și istoria poporului american.Un tip de erou promovat de idealistul regizor, care trebuia să lupte împotriva politicienilor corupți sau magnaților lipsiți de scrupule;personaj cu care majoritatea publicului american se identifica.Astfel, Frank Capra își asuma curajoasa misiune de a reafirma prin intermediul filmelor sale adevăratele virtuți și idealuri ale națiunii americane, într-o țară, care pe lângă suferințele provocate de criza economică, trebuia să facă față unui nou pericol apărut la jumătatea deceniului al patrulea:ascensiunea ideologiilor totalitare în Europa și iminenta pătrundere a acestora pe continentul nord-american, situație care ar fi reprezentat o lovitură decisivă dată modelului democratic din S.UA., ce rezista de secole.

Eroul din filmele lui Frank Capra se trezește peste noapte într-o ipostază neobișnuită pentru el:Longfellow Deeds moștenește o avere colosală de la un unchi ce locuia în New York;iar Jefferson Smith este promovat pe neașteptate senator în Congresul de la Washington, fără nici măcar să bănuiască inițial că este doar o marionetă a partidului.Într-o lume total diferită de cea de acasă, calitățile acestora li se par celorlalți amuzante;slăbiciuni ce puteau fi speculate de presa avidă de senzațional.Eroul lui Frank Capra este dezinteresat de valorile materiale, frapează prin sinceritatea sa dezarmantă și oferă un bun exemplu de rectitudine și verticalitate;virtuți ce la prima vedere l-ar putea transforma într-o victimă sigură în fața profitorilor.Însă, în filmele lui Frank Capra binele învinge întotdeauna, eroii săi, simboluri ale determinării ființei umane, au abilitățile și resursele necesare de a rezista până la final.

În acest sens, este memorabil spectaculosul final al filmului Mr Smith goes to Washington, când senatorul Joseph Paine cedează și se decalară învins în fața bravului demers al lui Jefferson Smith de a-și susține punctul de vedere în fața unui Congres care nu îi dădea nicio șansă.(“un David care se luptă cu un Goliat”, după cum relata un ziarist aflat în sală).Unul dintre cele mai cunoscute filme politice ale perioadei interbelice, Mr Smith goes to Washingtonintroduce spectatorul în atmosfera ședințelor organului legislativ suprem american.Nu poate fi interpretat neapărat ca pe o critică adusă modului de desfășurare a democrației în S.U.A, mesajul principal ce poate fi desprins putând fi acela că, democrația cu toate imperfecțiunile ei are ceva ce regimurile politice totalitare nu au:posibilitatea de a oferi dreptul la replică, așa cum se întâmplă în cazul lui Jefferson Smith, căruia președintele de ședință este nevoit să îi ofere cuvântul în ciuda protestelor celorlalți membrii ai Senatului.Reprezentanția dată de acesta este foarte bine sintetizată de un jurnalist CBS:”Galeriile sunt ticsite.În galeria diplomaților se află reprezentanții a două puteri dictatoriale.Se află aici să vadă ce nu pot vedea acasă:democrația în acțiune”, aspect  ce relevă o inteligentă propagandă pentru valorile democratice realizată de filmul lui Frank Capra.

În afară de excelenta punere în scenă a scenariilor realizate de Robert Riskin(cu care Frank Capra a avut o strânsă colaborare) sau Sidney Buchman, este cunoscută apetența regizorului de a lucra cu nume importante ale cinematografiei:marii actori James Stewart, Clarl Gable, Gary Cooper sau “steaua filmului mut”, actrița Jean Arthur, fapt ce indiscutabil a contribuit la succesul răsunător al filmelor sale.

Referințe

http://www.imdb.com/name/nm0001008/bio?ref_=nm_ov_bio_sm

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/94149/Frank-Capra

http://www.istoriafilmului.ro

http://www.studymode.com/essays/Characteristics-Of-a-Screwball-Comedy-In-800425.html

[1]http://whimquarterly.com/conversation-pieces/a-conversation-between-frank-capra-and-franklin-delano-roosevelt