Autor 6220 vizualizări


În patrimoniul Muzeului Național al Banatului există unul dintre coifurile greco-ilirice din România, realizat dintr-o unică bucată de bronz. Obiectul descoperit în 2003 la hotarul de nord al comunei Găvojdia (Timiș) a fost datat în Hallstattul târziu (jumătatea secolului VI – secolul IV î.Hr.), iar prezența lui a fost interpretată ca o depunere ritualică (ofrandă).

Coiful are analogii în Grecia, la Olimpia și la Isthmia, în spațiul fost iugoslav, în vecinătatea Epirului și a coastei dalmate. Descoperirea confirmă legăturile între spațiul iliric și spațiul nord-dunărean, în secolele VI – V î.Hr., scrie Muzeul Național al Banatului, pe pagina de Facebook a instituției.

Coiful are calota ranforsată de două nervuri cu secțiune triunghiulară, puternic reliefate. Apărătoarea de ceafă este dispusă în unghi drept față de calotă. Spre extremitățile celor două obrăzare se află câte o mică perforație, pentru prinderea curelușei de la bărbie. Deasupra tăieturii în unghi ascuțit ce separă obrăzarul stâng de apărătoarea de ceafă se află trandafirul heraldic (floarea vieții) realizat din argint.


Pe obrăzarul stâng se disting silueta unui cal și cea a unui călăreț, realizate prin aplicarea ulterioară de argint. Aceasta e imaginea cavalerului trac (danubian/zamolxian) apărător al tradițiilor și al nemuririi specie umane.

Trebuie reținut că anumite râuri, lacuri sau izvoare erau considerate spații sacre. Fiind zone liminale, se credeau a fi adevărate punți de comunicare între lumi, unde astfel de ofrande erau depuse cu regularitate.


Foto: Facebook / Muzeul Național al Banatului

""