Autor 1861 vizualizări


Regii României obişnuiau să viziteze un misterios bancher botoşănean de origine evreiască, pe Boris Moscovici. O bună parte din viaţa acestui personaj rămâne în continuare secretă. În urma acestuia a rămas însă o superbă casă de patrimoniu.

Într-o zi de toamnă a anului 1917, o caleaşcă aştepta lângă peronurile gării din Botoşani. Din tren a coborât un pasager distins, îmbrăcat în civil. S-a urcat rapid în trăsura în care îl aştepta unul dintre cei mai bogaţi botoşăneni ai începutului de secol al XX lea, bancherul de origine evreiască, Boris Moscovici. Civilul care tocmai coborâse din tren nu era nimeni altul decât regele Ferdinand I al României.

Aşa ar fi avut loc una dintre întâlnirile regelui Ferdinand cu bancherul Moscovici, povestită de răposatul istoric botoşănean Ionel Bejenaru. Acesta a vorbit în urmă cu doi ani despre cum a descoperit relaţia de prietenie dintre primii doi regi ai României şi misteriosul bancher Moscovici.

Regele Ferdinand ar fi venit de mai multe ori în vizită la bancherul Moscovici. Venea îmbrăcat civil în anumite împrejurări şi se caza în casa lui Moscovici. A fost cazat şi oficial, în cadrul vizitei oficiale a regelui Ferdinand la Botoşani, tot în 1917“, povestea Ionel Bejenariu în anul 2012. Niciun istoric nu poate spune însă ce discuta bancherul cu regele german în spatele uşilor închise ale somptuoasei case Moscovici, care se află şi astăzi pe Calea Naţională a municipiului Botoşani.

Cetăţenie oferită la intervenţia regelui

Legătura de prietenie dintre regii României şi bancherul Moscovici rămâne totuşi un mister pentru istorici. „Nu ştim exact când a început această prietenie, cum s-au întâlnit şi ce interese i-a legat. Clar este că a avut o mare influenţă şi s-a bucurat de trecere şi pe lângă Carol I, dar şi pe lângă Ferdinand“, spune şi istoricul Gheorghe Median.

Primul rege care s-a ataşat de Boris Moscovici a fost şi întâiul monarh al României moderne, Carol I. Din paginile unei lucrări realizate de Asociaţia Comunităţilor Evreieşti din România, intitulată „Din Botoşanii de odinioară“, reiese faptul că între Boris Moscovici şi Carol I s-ar fi legat o strânsă prietenie în staţiunea germană Karlsbad, fapt dovedit şi de intervenţia expresă a regelui pentru ca Moscovici să obţină de urgenţă cetăţenia română. „Se pare că regele Carol I ar fi intervenit şi ar fi întrebat de felul în care îi este acordată cetăţenia bancherului Moscovici. Era cumva şi normal. Era un personaj bogat care dorea să facă afaceri legal în România şi era nevoie de aceea cetăţenie. A şi contribuit mult la dezvoltarea Botoşaniului“, confirmă istoricul Gheorghe Median.

La rândul său, Carol I, cu ocazia manevrelor regale de trupe care au avut loc în Botoşani în 1906, ar fi fost cazat tot în casa bancherului Moscovici. Arcul de triumf din Botoşani era în apropierea casei bancherului Moscovici şi a fost ridicat odată cu venirea regelui Carol I la Botoşani.

Casa Moscovici, sediul bibliotecii

Familia Moscovici era extrem de bogată, făcând afaceri bancare la Paris. Dovada bogăţiei lor o reprezintă şi casa de pe Calea Naţională, astăzi sediu al Bibliotecii Judeţene. „O admirabilă reflectare a barocului italian de şcoală clasicistă, cu reminescenţe palladiene transmise probabil prin filieră austriacă“, spune cu încântare arhitectul Eugenia Greceanu despre casa familiei Moscovici, în lucrarea sa, „Ansamblul medieval Botoşani“. De altfel, locuinţa realizată cu meşteri francezi în anul 1872 a devenit şi monument istoric.

Este puţin cunoscut când a venit cu exactitate Boris Moscovici în Botoşani, care îi erau contractele, ce avere deţinea. Era mare oricum averea bancherului. Deţinea „Banca Moldova” foarte prosperă. O asemenea casă era extrem de scumpă. Era scump să îţi petreci viaţa şi prin preajma regilor, ca prieten, nu ca servitor. Stătea mai mult pe la Paris. Venea doar de câteva ori pe an la Botoşani. Îi plăcea oraşul. Făcea acte filantropice, se mai întâlnea cu personaje importante şi pleca“, a mai spus Ionel Bejenariu despre boierul Moscovici.

Conspirator sau francmason?

După război, Moscovici a dispărut fără urmă din peisajul botoşănean. „Probabil la Paris s-a dus. Nu se ştie de ce şi cum a plecat. În orice caz, a lăsat casa, pe care a vândut-o statului. A fost făcută Camera de Comerţ în perioada interbelică acolo. Ce s-a întâmplat nu se ştie. A stricat prietenia cu regele? Nu putem răspunde deocamdată la această întrebare“, spune istoricul Gheorghe Median. Misteriosul bancher a vândut şi banca înainte să dispară. Comteporanii l-au bănuit de legături secrete cu francmasoneria.  

 

 

 

www.adevarul.ro

""