Autor 5198 vizualizări


Povestirile vechilor vikingi, faimoasele sagas, vorbesc despre expedițiile spre vest ale marinarilor nordici, despre descoperirea și colonizarea Islandei și a Groenlandei, dar și despre descoperirea unui ținut nou și mai la vest, denumit Vinland, Țara Vinului, undeva pe coasta Canadei de astăzi. Sagas menționeză că între primii europeni care au pus piciorul în America de Nord s-a aflat și o femeie, Gudrid care a trăit trei ani în America, s-a întors apoi în Islanda, dar a mai reușit după aceea să treacă Atlanticul de opt ori, relatează site-ul Smithsonian Magazine. 

Sub conducerea lui Eric cel Roșu, spune saga, un grup de vikingi a părăsit Islanda, puțin înaintea anului 1000, din cauza conflictelor cu alte familii. Eric cel Roșu, condamnat la exil în urma unei crime, a reușit să debarce pe coastele Groenlandei și după ce a putut să revină în Islanda a convins noi coloniști să navigheze cu el spre ținuturile descoperite. În jurul anului 1000, clima era mai blândă în sudul Groenlandei, regiunea era verde și se putea practica agricultura, așa încât așezările vikinge au prosperat. Fiul lui Eric cel Roșu, Leif Erikson, a organizat noi expediții spre vest, fiind considerat primul european care a ajuns în America, cu aproape 500 de ani mai devreme decât Columb. Dar cât de credibile sunt relatările din sagas?

Prezența vikingilor în Lumea Nouă este dovedită de descoperirile făcute în situl istoric L`Anse aux Meadows din capătul nordic al Insulei Newfoundland, Canada, unde au fost scoase la lumină urmele unei așezări complete a celebrilor navigatori de origine scandinavă. Datând din secolul XI, așezarea vikingă constă în opt construcții din lemn și piatră asemănătoare celor din Groenlanda și din Islanda din aceeși epocă. Dintre acestea, trei aveau destinație de locuit, una era o forjă, iar patru adăposteau ateliere pentru prelucrarea fierului și a lemnului. Situl L`Anse aux Meadows este înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru excepționala sa importanță în istoria descoperirilor și migrațiilor umane.


Harta insulei Newfoundland din secolul al XIX-lea

Numele Gudrid apare în două sagas, Saga Groenlandezilor și Saga lui Erik cel Roșu, cunoscute împreună ca Vinland Sagas. Deși cele două relatări nu coincid în privința desfășurării evenimentelor, ambele spun că Gudrid s-a născut în Islanda spre sfârșitul Secolului X și a navigat pe când avea 15 ani cu tatăl ei Thorbjorn în Groenlanda, acolo unde Erik cel Roșu tocmai înființa primle colonii în insulă. În Islanda, îl întâlnește pe fiul mai mic al lui Erik cel Roșu, Thorstein, fratele lui Leif Erikson, cu care se mărită.

În scurt timp, Gudrid și soțul ei o iau pe urmele lui Leif Erikson spre Vinland. Dar nu vor reuși să ajungă pe coasta Americii și vor fi nevoiți să se întoarcă în Groenlanda. Va urma o iarnă foarte aspră în care Thorstein moare, dar saga nu se oprește aici. Gudrid se mărită din nou, cu un islandez, Thorfinn Karlsefni, descris drept un om cu bună reputație, și va porni din nou spre Vinland, de data asta reușind să ajungă la destinație. Dacă saga are dreptate, atunci Gudrid a ajuns și a trăit o vreme în așezarea de la L`Anse aux Meadows. Aici a dat naștere unui fiu, Snnori Thorfinnson, primul european născut în Emisfera Vestică al cărui nume s-a păstrat. Snnori Thorfinnson va juca un rol important în răspândirea creștinismului în Islanda, el a construit o biserică în Nordul Islandei, iar urmașii lui au ajuns episcopi.   


Statuia lui Gudrid și a fiului ei, Snnori Thorfinnson, din Islanda

Cercetările din situl istoric efectuate în interiorul zonelor de locuit au dovedit prezența femeilor vikinge la L`Anse aux Meadows. Între obiectele descoperite au fost identificate unelte de tors lâna, o ocupație specifică femeilor în epoca vikingă. Este foarte probabil ca Gudrid să fi fost, cu mai bine de o mie de ani în urmă, între vikingii sosiți pe coasta canadiană, în Lumea Nouă, dar nu afost și singura femeie care a trăit în așezarea de la L`Anse aux Meadows.

Despre Gudrid, Vinland Sagas precizează că știa să sepoarte între străini, relatând o întâlnire cu o femeie din rândurile populației indigene.

Deși conțin multe elemente fantastice, specialiștii consideră că relatările cuprinse în sagas se referă la personaje reale, lideri, căpetenii, regi care au fost atestați în istorie, la fel ca și faptele lor. 

Ani de zile după ce s-a întors în Islanda, Gudrid pleacă într-o nouă călătorie, de data asta într-un pelerinaj la Roma. Ajunsă în Europa, face drumul până la Roma pe jos. Nu există dovezi ale unei întâlniri cu Papa. După întoarcere, se va călugări și va trăi în Islanda toată viața. 

Referințe

Smithsonian Magazine, Did a Viking Woman Named Gudrid Really Travel to North America in 1000 A.D.?
UNESCO World Heritage List
Glaumbaer Skagafjordur Folk Museum