Autor 6167 vizualizări


În anul 1882, ieșea de sub tipar, la Tipografia Curței Regale, lucrarea „Ceremonialulu Curței Regale a României“, ediția a doua, prima fiind scoasă în 1875. De realizarea cărții, al cărei conținut fusese studiat și aprobat de regele Carol, se ocupase chiar mareșalul Casei Regale, Th. Văcărescu. Vă prezentăm câteva pasaje din această foarte interesantă lucrare (ortografia originală).

Curtea Regală

Curtea Regală este locul de reședință al Suveranului României.

Serviciul Curței Regale se împarte în

1. Casa Civilă,

2. Casa Militară a Majestăței Sale Regelui,

3. Casa Majestăței Sale Reginei.

Casa civilă coprinde:

a) Demnitarii Curței și persoanele care îndeplinesc o însărcinare pe lângă persoana Regelui,

b) Cabinetul Regelui,

c) Administrațiunea Curței și Domenelor Regale,

d) Intendența Palatelor Regale Casa Militară se compune din Adjutanți Regali activi și adjutanți Regali onorari, și din oficeri de ordonanță ai Regelui.

Casa Majestăței Sale Reginei este compusă de doamne și domnișoare de onoare și șambelani care îndeplinesc serviciul pe lângă Majestatea Sa Regina.

Mareșalul Curței și al Casei Regale este cel mai înalt demnitar al Curței. El exercită autoritate și priveghere asupra serviciului Curței. (...)

Ceremonialul

Ceremonialul Curței Regale coprinde regulile ce se observă în locuința suveranului, fie la solemnități și primiri oficiale, fie la serbări și recepțiuni ce au caracter particular. Ceremonialul Curței Regale se compune din reguli și forme stabilite prin tradițiune și obicei sau prin ordine speciale ale Majestății Sale Regelui.

Astfel în mod general este admis ca la Curte conform cu tradiționalul obicei al Țărei, după care clerul național a avut întotdeauna întâiul pas la ceremoniile publice și religioase la care asistă, membri înaltului cler, Mitropoliții și Episcopii, au pasul asupra tuturor celorlalți demnitari.

Autoritățile cele mai înalte ale celor trei puteri constituționale ale statului, adică: Guvernul, Senatul și Adunarea Deputaților, ocupă după înaltul cler, cel dintâi rang în ocasiunile oficiale.

Între membrii Guvernului, care în solemnități asistă sau reprezintă pe Suveran, Ministrul Președinte are pasul asupra celorlalți colegi ai săi, care urmează după vechimea lor ca miniștri sau după data intrării lor în cabinet; când foști Consilieir ai Tronului sunt prezenți, ei iau pasul imediat după membrii cabinetului; foștilor Președinți de Consiliu li se dă, prin curtenie, pasul după Președintele de Guvern actual și înaintea miniștrilor în funcțiune.

La primirea Corpurilor Legiuitoare, Președintele Cabinetului dă pasul Președinților Senatului și Camerei, precum și ceilalți membri ai Guvernului dau pasul Vice-Președinților acestor corpuri. Tot astfel se urmează și cu Primul Președinte și cu Președinții Înaltei Curți de Casațiune.

Curtea de Conturi urmează după Curtea de Casațiune, și așa mai departe cu celelalte autorități, după ordinea lor ierarhică.

Miniștrii Regelui acreditați pe lângă Suverani și Statele străine au pasul la Curte imediat după membrii Guvernului.

Primirea suveranilor și principilor străini

În privința acestor primiri nu există un reglement hotărât și invariabil, ci, pentru fiecare caz în parte se urmează conform ordinelor și intențiunilor Majestății Sale Regelui.

Iată cum s-a procedat în diferite împrejurări:

Când în 1879 A.S.S. Principele Domnitor de Waldeck și Pyrmont, însoțit de Fiica Sa Principesa Paulina, a venit în România, s-a făcut următoarea primire:

Marți, 17 ianuarie 1879 A.S.S. Principele Domnitor de Waldeck și Pyrmont, însoțit de Fiica Sa Principesa Paulina a sosit, la orele 10 și jumătate dimineața la Vârciorova cu trenul Domnesc care, în urma înțelegerii stabilite cu guvernul ungar, a mers la Orșova spre a lua pe augustul oaspe al M.S.R. Domnului.

Alteța Sa Serenissimă a fost întâmpinată la fruntarie de D. Mareșal al Curței și Casei Domnești, de D. general Cerchez, comandantul primei divizii militare teritoriale, D. colonel V. Crețeanu, atașat pe lângă persoana Domnitorului de Waldeck pe timpul cât va sta în țară, D. prefect de Mehedinți și de autoritățile locale. O gardă de dorobanți dată de garnizoana de Vârciorova, a făut onorurile militare.

La orele 11 și un sfert trenul Domnesc a pornit din Vârciorova și a ajuns la 11,35 în Turnu-Severin, unde autoritățile civile și militare au complimentat în gară pe Alteța Sa Serenissimă. Gara orășenească și un batalion din regimentul de Mehedinți au dat aici onorurile militare. Mai multe doamne din oraș au oferit buchete Principesei Paulina. După ce i s-au prezentat autoritățile și a trecut pe dinaintea frontului trupelor, A.S.S. ș-a urmat călătoria spre Craiova.

Aci autoritățile civile și militare ale județului Dolj și un numeros public se aflau în gară spre a întâmpina pe înaltele rude ale Măriilor Lor Regale. Un detașament din garda orășenască din Craiova, cu steag și muzică, și altul din regimentul I de linie, cu drapelul și muzica regimentului, erau înșirate pe peron și au dat onorurile. (...) Trenul princiar și-a urmat apoi drumul spre Slatina, unde s-a urmat la gară aceeași primire ca la Craiova și Severin. (...)

După o scurtă oprire la stațiunile Titu și Chitila trenul Domnesc a ajuns, la orele 9 și 20 minute, în gara Târgoviște.

Un escadron de roșiori, cu stindard și muzică, se afla înșirat pe peron. M.S.R. Domnitorul a întâmpinat aci pe A.S.S. Principele de Waldeck, față fiind D. Însărcinat de Afaceri al Legațiunii Imperiale germane, D. Primar al Capitalei, D. General comandant al diviziunii II teritorială cu toți d-nii șefi de corpuri, D. Inspector general al gardei orășenești cu ajutoarele sale, D. Prefect al poliției Capitalei și D. Prefect al districtului Ilfov.

Alteța Sa Serenissimă, însoțit de M.S.R. Domnul, a trecut pe dinaintea frontului trupelor cari prezentau arma, și apoi Prea Înălțatul nostru Domn, dând brațul Principessei Paulina de Waldeck, au intrat în salonul domnesc, unde se aflau doamna și domnișoarele de onoare ale M.S.R. Doamnei, care, din cauză de indispozițiune, nu putuse veni în persoană. A.S. Principessa Paulina, împreună cu doamna Sa de onoare, D-șoara de Riedel, și cu doamnele Curței noastre, s-au urcat în trăsură à la Daumont, care a condus-o la Palat.

M.S.R. Domnitorul prezintă Principelui de Waldeck autoritățile aci adunate, și, cu această ocaziune A.S.S. prezintă Domnitorului pe adjutantul Său, D. major baron de Heinitz.

Măriile Lor se suiră apoi în sania Domnească, care, escortată de un detașament de gendarmi, porniră spre Palat, unde A.S.S. Principele de Waldeck va locui cu Principesa fiica Sa pe timpul șederii în București.

La sosirea cortegiului în curtea Palatului, garda cu drapel și muzică a dat onorurile cuvenite.

M.S.R. Doamna, înconjurată de doamnele curței Sale și de casa civilă și militară, a întâmpinat, în capul scărei de onoare pe augustul ei unchi.

Serbarea Sfintelor Paști

În seara de Vinerea-Mare, Majestatea-Sa Regele, însoțit de casa Sa civilă și militară, merge la orele 7 și jumătate la biserica Mitropoliei, spre a asista la sfânta ceremonie.

La scoaterea Sfântului Epitaf, ocolirea Bisericii de către toți cei de față se face în ordinul următor: clericii cu faclele, D. Prefect al Poliției Capitalei, d-nii Adjutanți regali, D. Mareșal al Curței, Clerul Oficiant cu Sfântul Epitaf.

Apoi: Majestatea Sa Regele cu Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Primat.

În urmă: D-nii Miniștri, D-nii Președinți și Membri ai Corpurilor Legiuitoare, Înaltele Curți de Casațiune și Conturi, Curțile și Tribunalele, D. Primar cu Consiliul Municipiului, Înalții funcționari ai Statului cu d-nii Ofițeri superiori.

Un adjutant regal, ajutat într-aceasta de doi ofițeri de ordonanță, este însărcinat a priveghea stricta păzire a ordinei prescrise pentru procesiune.

În Sâmbăta Paștilor, la orle 12 din noapte Majestatea Sa Regală, urmat de casa Sa civilă și militară, escortat de un escadron de cavalerie, merge la Mitropolie la Sfânta Înviere.

Leturgia se slujește de către Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. Momentul când Înalt Prea Sfinția Sa esclamă: „Christos a înviat”, se va anunța Capitalei prin 101 tunuri de pe Dealul Spirei.

Conform vechei tradițiuni, se scrie evanghelia Sântului Ioan, pe care Majestatea Sa Regele o semnează, și se investește la urmă cu sigiliul statului.

Majestatea Sa Regele ia apoi în mână Sânta Cruce, înaintea căreia se închină asistenții.

Detașamente din diferite corpuri ale garnizoanei stau înșiruite în curtea Mitropoliei pe timpul cât durează ceremonia sfintei Învieri.

Vineri: ținuta este de mare doliu, adică pentru d-nii civili frac, cravată și mânuși negre, decorațiuni, marele cruci fără cordon. Militarii mare ținută, decorațiuni, mare cruci fără cordon.

Sâmbătă ținuta este: frac, cravată și mânuși albe, decorațiuni în forma reglementată.

Audiențe la Majestățile

Lor Regele și Regina Audiențele Reprezentanților streini la Majestatea Sa Regele, când au un motiv oficial pentru remiterea unei scrisori din partea Suveranului lor, sau vreo altă misiune înaltă de felul acesta, se cer prin mijlocirea Ministerului Afacerilor streine care, după ce va lua cunoștință de obiectul comunicării e Agentul diplomatic este însărcinat a face, îl supune Majestății Sale Regelui și ia ordinele, pentru ziua și ora în care Regele va primi pe agentul diplomatic, și îi face cunoscut.

Pentru audiențele private și fără caracter oficial ce Majestatea Sa ar bine-voi a acorda Reprezentanților streini, ele se cer prin mijlocirea Mareșalului Curței Regale. (...)

În toate Duminecile, Majestatea Sa Regele acordă audiențe, fără specială cerere, tuturor persoanelor care se prezintă la Palat, de la orele 1 la 3 și jumătate după amiază. Persoanele care doresc să fie admise la aceste audiențe trebuie să se prezinte la Adjutantul de serviciu care le înscrie pe o listă întocmită într-adins. (...)

Audiențele la Majestatea Sa Regina se obțin prin mijlocirea doamnei de onoare a Majestății Sale. (...)

Militarii de orice grad și pozițiune, aparținând armatei permanente și teritoriale, pentru a solicita audiență la Majestatea Sa regele, trebuie mai întâi să obțină pentru aceasta autorizațiunea Ministrului de Război. Cererea de audiență va face întotdeauna mențiune despre obținerea acestei autorisațiuni.

Ținuta de înfățișare la Curte

Ținuta de rigoare la Curtea Regală, pentru orice ceas și orice ocaziune (audiențe, primiri, baluri și orice alte solemnități) este frac, cravată și mănuși albe (decorațiuni).

Cînd Curtea este în doliu, persoanele invitate sau admise în audiență se prezintă în doliu, astfel cum este prescris de ceremonial. Nimeni nu se poate prezenta în doliu la Curte, dacă Curtea însăși nu este în doliu, afară numai dacă ar avea pentru aceasta permisiunea specială a Majestăței Sale.

Militarii se prezintă întotdeauna în mare uniformă, sau în ținuta prevăzută prin regulamente. Corpurile și funcționarii civili cu unifomă, se prezintă la baluri și primiri solemne în mare ținută.

Pentru ofițerii de rezervă și de miliții de oricare grad, marea ținută a uniformei lor respective este obligatorie la baluri, prânzuri și orice serbări oficiale ale Curței.

Pentru portul decorațiunilor, se stabilește în principiu că ele trebuiesc purtate la Curte în mărimea și forma reglementară. Simpla panglică sau rozetă la nasture (care se poartă în ținuta de oraș), este cu totul inadmisibilă. Cazurile în care se pot purta decorațiuni reduse, în miniatură și la lănțișor, sunt foarte reduse și se vor specifica anume.

Cavalerii Marei-Cruci poartă în uniformă cordonul ordinului peste haină, în civil pe dedesubtul fracului. În cazuri mai puțin solemne ei pot purta numai steaua ordinului.