Autor 34433 vizualizări


Carpatair Magazine, împreună cu Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România (www.satefrumoase.ro), vă invită să redescoperiţi traditiile, portul şi farmecul celor mai frumoase sate din România.

Sate, care încă mai păstrează viu stilul pitoresc dat de peisajul montan, care se desprind parcă din basme cu împăraţi şi împărătese. Pentru a valorifica şi promova potenţialul turistic al satelor româneşti, AFSR şi Carpatair Magazine, vă propun un Top 10 al celor mai frumoase sate din România. Pe pagina de Facebook (www.facebook.com/Carpatair), aveţi ocazia să votaţi aceste sate timp de două luni. Frumuseţile rurale vor fi incluse într-o broşură şi vor putea fi admirate de cei peste un million de turişti care zboară cu Carpatair.

Drăguşul, un sat plin de legendă şi mister

La poalele Munţilor Făgăraş, se află Drăguş, un sat enigmatic ale cărui poveşti se pierd în negura timpului. Oameni liberi până în secolul al XIV-lea, drăguşenii şi-au inspirat numele satului din legendele Ţării Făgăraşului, legende cu draci, zmei sau balauri, chiar denumirea săsească a localităţii, Drackendorf, însemnând satul zmeilor. Puteţi vedea muzeul satului unde sunt pune laolaltă toate simbolurile Drăguşului. Cojocarul satului – Dumitru Sofonea, declarat tezaur uman viu, este printre ultimii oameni care mai cunosc tainele acestui meşteşug în România iar pieptarele sale (devenite simbol al satului) au făcut înconjurul lumii, printre posesorii lor numărându-se Tudor Arghezi, George Bush sau Ghandi.

La Drăguş, poveştile şi basmele populare prind viaţă în Labirintul de Porumb, unde vă puteţi întâlni cu Ileana Cosânzeana sau Făt Frumos, dar şi cu Zmeul sau Baba-cloanţa. Dacă totuşi veţi reuşi să ieşiţi din labirint, puteţi porni pe drumuri de munte pe Muchia Drăguşului sau Valea Sâmbetei. Nu uitaţi însă să vă opriţi la Izvorul părintelui Arsenie Boca, pentru că drumul până pe vârful Moldoveanu (2.544 m) e destul de lung. Dacă este iarnă, atunciputeţi veni la Drăguş să schiaţi.

Polivragi, Satul lui Zamolxis

În conştiinţa localnicilor se păstrează tradiţia, conform căreia, zeul dac Zamolxis a locuit în peştera de la Polovragi. În preajma lui se găseau vraci, medici sau preoţi, cunoscători ai cultului dar şi ai tainelor vindecării neputinţelor trupeşti, oferind oamenilor leacuri preparate din plante medicinale răspândite din belşug în flora locală. Puteţi vedea Sfânta Mânăstire Polovragi care este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani comestibili.

Un obiectiv turistic al comunei Polovragi, mai puţin cunoscut şimai greu de vizitat îl reprezintă Cetatea dacică de pe platoul Pietrei Polovragiului ce a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic. Crucea lui Ursache, domină platoul calcaros fiind vizibilă din satul Polovragi. Este cioplită în piatră dură, fiind o mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a străjuit pe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX. Peştera Polovragi a luat naştere prin erodarea calcarului jurasic din Munţii Căpăţânii de către apele râului Olteţ. Pe pereţii acesteia străjuiesc câteva înscripţii ce au format ideea că, de-a lungul veacurilor, aici s-au adăpostit şi au trăit oameni de-ai locului. În peştera Polovragi trăieşte o colonie de lilieci, denumiţi popular lilieci cu potcoavă. Satul Cârlibaba din Suceava este menţionat pentru prima dată în 1629 în cronicile călugărilor de la Mănăstirea Putna.

Este locul în care a descălecat Bogdan Vodă, care a ocupat Moldova pornind din Maramureş. O veche legendă spune că în aceste locuri trăia demult o vrăjitoare, vestită prin împrejurimi pentru practicile sale. Ea locuia pe valea unui râu pe care oamenii l-au numit Gârla Babei şi care a derivat în timp în Cârlibaba, iar satul actual ar fi luat numele acestei ape. Decorul montan care înconjoară satul este absolut mirific, de pe masivele Dadu şi Fluturica se pot admira văile Cârlibabei şi Bistriţa Aurie. Aflată la doar 6 km, rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei oferă un admirabil exemplu de floră şi faună unice în ţară. În zonă se află şi două rezervaţii inedite, unde se pot vedea Cocoşul de Munte (Tetrao Urogallus) devenit simbol al satului, respectiv Cocoşul de Mesteacăn (Lyrurus Tetrix), tot mai rari în peisajul montan românesc. Cascada Cailor, cu şuvoaie care cad de la 90 m. înălţime, este cea mai înaltă din ţară. Satul Ciocăneşti din Suceava a fost prima dată amintit într-un hrisov prin care se consemna, la 1400, primirea de către Alexandru cel Bun a muntelui Şuhard, ca danie de domnie de la Doamna sa, Ana. Primul lucru care îţi clăteşte ochii în satul Ciocăneşti sunt motivele naţionale sculptate pe faţadele caselor şi, uitându-vă mai bine, veţi observa frumuseţea acestor case.

Pe lângă cele două Biserici şi două Schituri Ortodoxe ale comunei, mai există Mănăstirea Sfântul Ştefan cel Mare şi stâna turistică Arseniuc de unde se poate admira o panoramă idilică. Munţii Şuhard din împrejurimi se mândresc cu o rezervaţie a bujorului de munte. Nu puteţi rata Muzeul Ouălor Încondeiate, Casa Muzeu Ţăran Leontina sau Muzeul Motivelor Naţionale. Satul Râmetea din Alba este vestit pentru peisajul montan mirific, portul său popular absolut unic şi arhitectura deosebită. Depresiunea Trascăului, cu o splendidă panoramă, este una dintre cele mai înteresante depresiuni intramontane din Munţii Apuseni.

Pe teritoriul comunei este masivul Colţii Trascăului cu diverse forme carstice:peşteri, poduri naturale, vechi galerii de mine părăsite. La 3 km de Rimetea, în satul Colţeşti, sunt ruinele unui castru medieval, care a fost distrus de armatele generalului Tiege. Printre elementele particulare care conferă unele trăsături specifice personalităţii acestei localităţi, putem aminti că în satul Rimetea, soarele răsare de două ori în aceeaşi zi. Satul Breb din Maramureş îi atrage anual pe fotografii străini care dorescsă imortalizeze una dintre rarele amprente ale trecutului.

În localitate, sunt mai multe puncte de belvedere:Creasta Cocoşului, Lacul Morărenilor şi Taul Chendroaie, toate rezervaţii naturale. În localitate se găseşte o Biserică veche de lemn, din anul 1300. Se mai pot vedea aici şi porţile masive din lemn, vechi sau mai noi, care se găsesc în toate cele patru localităţi ale comunei. Poarta din lemn reprezintă cel mai important element de arhitectură tradiţională a ţăranului din Maramureş. Satul Răşinari din Sibiu oferă o panoramă a Răşinariului se află pe Coasta Boacii, locul atât de îndrăgit de Emil Cioran, filosoful spunând Răşinariul este singurul loc pe care mi-ar plăcea să-l revăd cândva. Principalele obiective turistice şi culturale – Casa Octavian Goga unde s-a născut poetul;Casa Emil Cioran-casa în care marele filosof s-a născut şi a copilărit;Mausoleul lui Andrei Şaguna;dar şi troiţele amplasate pe hotar.

Credinţa oamenilor stă mărturie prin edificiile religioase construite, printre care se evidenţiază-Biserica Veche „Cuvioasa Paraschiva (n.r. 1725-1758), Biserica nouă Sf.Treime, Biserica, Sf.Prooroc Ilie, Mănăstirea SF. Ioan Iacob Românul. Localitatea Jurilovca din Tulcea se află pe malul lacului Goloviţa, una dintre lagunele complexului Razim – Sinoe şi defineşte cea mai mare comunitate de pescari din Delta Dunării. Legenda spune că satul s-ar fi întemeiat în 1710, de către un grup de pescari conduşi de un anume Jurba. Odată ajunşi în Jurilovca, trebuie să exploraţi lagunele Goloviţa şi Razim (cel mai mare lac din ţară) prin intermediul vaporaşului sau cu bărcile localnicilor, care vă pot duce până la Gura Portiţei – acolo unde complexul lagunar întâlneşte apele Mării Negre. Întorşi pe uscat, puteţi merge până la Capul Doloşman, rezervaţie naturală, unde puteţi vedea rarităţi precum măslinul dobrogean (Ziziphus jujuba), spinul lui Cristos (Paliurus spina-cristi), numeroase exemplare de şerpi de casă, de apă sau broaşte ţestoase.

Satul Cârlibaba din Suceavaeste menţionat pentru prima dată în 1629 în cronicile călugărilor de la Mănăstirea Putna. Este locul în care a descălecat Bogdan Vodă, care a ocupat Moldova pornind din Maramureş. O veche legendă spune că în aceste locuri trăia demult o vrăjitoare, vestită prin împrejurimi pentru practicile sale. Ea locuia pe valea unui râu pe care oamenii l-au numit Gârla Babei şi care a derivat în timp în Cârlibaba, iar satul actual ar fi luat numele acestei ape. Decorul montan care înconjoară satul este absolut mirific, de pe masivele Dadu şi Fluturica se pot admira văile Cârlibabei şi Bistriţa Aurie.

Aflată la doar 6 km, rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei oferă un admirabil exemplu de floră şi faună unice în ţară. În zonă se află şi două rezervaţii inedite, unde se pot vedea Cocoşul de Munte (Tetrao Urogallus) devenit simbol al satului, respectiv Cocoşul de Mesteacăn (Lyrurus Tetrix), tot mai rari în peisajul montan românesc. Cascada Cailor, cu şuvoaie care cad de la 90 m. înălţime, este cea mai înaltă din ţară. Satul Ciocăneşti din Suceava a fost prima dată amintit într-un hrisov prin care se consemna, la 1400, primirea de către Alexandru cel Bun a muntelui Şuhard, ca danie de domnie de la Doamna sa, Ana.

Primul lucru care îţi clăteşte ochii în satul Ciocăneşti sunt motivele naţionale sculptate pe faţadele caselor şi, uitându-vă mai bine, veţi observa frumuseţea acestor case. Pe lângă cele două Biserici şi două Schituri Ortodoxe ale comunei, mai există Mănăstirea Sfântul Ştefan cel Mare şi stâna turistică Arseniuc de unde se poate admira o panoramă idilică. Munţii Şuhard din împrejurimi se mândresc cu o rezervaţie a bujorului de munte. Nu puteţi rata Muzeul Ouălor Încondeiate, Casa Muzeu Ţăran Leontina sau Muzeul Motivelor Naţionale.

Satul Râmetea din Albaeste vestit pentru peisajul montan mirific, portul său popular absolut unic şi arhitectura deosebită. Depresiunea Trascăului, cu o splendidă panoramă, este una dintre cele mai înteresante depresiuni intramontane din Munţii Apuseni. Pe teritoriul comunei este masivul Colţii Trascăului cu diverse forme carstice:peşteri, poduri naturale, vechi galerii de mine părăsite. La 3 km de Rimetea, în satul Colţeşti, sunt ruinele unui castru medieval, care a fost distrus de armatele generalului Tiege. Printre elementele particulare care conferă unele trăsături specifice personalităţii acestei localităţi, putem aminti că în satul Rimetea, soarele răsare de două ori în aceeaşi zi.

Satul Breb din Maramureşîi atrage anual pe fotografii străini care doresc să imortalizeze una dintre rarele amprente ale trecutului. În localitate, sunt mai multe puncte de belvedere:Creasta Cocoşului, Lacul Morărenilor şi Taul Chendroaie, toate rezervaţii naturale. În localitate se găseşte o Biserică veche de lemn, din anul 1300. Se mai pot vedea aici şi porţile masive din lemn, vechi sau mai noi, care se găsesc în toate cele patru localităţi ale comunei. Poarta din lemn reprezintă cel mai important element de arhitectură tradiţională a ţăranului din Maramureş.

Satul Răşinari din Sibiuoferă o panoramă a Răşinariului se află pe Coasta Boacii, locul atât de îndrăgit de Emil Cioran, filosoful spunând Răşinariul este singurul loc pe care mi-ar plăcea să-l revăd cândva. Principalele obiective turistice şi culturale – Casa Octavian Goga unde s-a născut poetul;Casa Emil Cioran-casa în care marele filosof s-a născut şi a copilărit;Mausoleul lui Andrei Şaguna;dar şi troiţele amplasate pe hotar. Credinţa oamenilor stă mărturie prin edificiile religioase construite, printre care se evidenţiază-Biserica Veche „Cuvioasa Paraschiva (n.r. 1725-1758), Biserica nouă Sf.Treime, Biserica, Sf.Prooroc Ilie, Mănăstirea SF. Ioan Iacob Românul.

Localitatea Jurilovca din Tulcease află pe malul lacului Goloviţa, una dintre lagunele complexului Razim – Sinoe şi defineşte cea mai mare comunitate de pescari din Delta Dunării. Legenda spune că satul s-ar fi întemeiat în 1710, de către un grup de pescari conduşi de un anume Jurba. Odată ajunşi în Jurilovca, trebuie să exploraţi lagunele Goloviţa şi Razim (cel mai mare lac din ţară) prin intermediul vaporaşului sau cu bărcile localnicilor, care vă pot duce până la Gura Portiţei – acolo unde complexul lagunar întâlneşte apele Mării Negre. Întorşi pe uscat, puteţi merge până la Capul Doloşman, rezervaţie naturală, unde puteţi vedea rarităţi precum măslinul dobrogean (Ziziphus jujuba), spinul lui Cristos (Paliurus spina-cristi), numeroase exemplare de şerpi de casă, de apă sau broaşte ţestoase.

Localitatea Bazna din Sibiueste renumită pentru Biserica Fortificată. Ca să ajungeti aici, trebuie să urcati nişte trepte solide, în bună stare, până la poarta cetăţii. Aceasta are aspectul unei construcţii specific goticului târziu translivănean din primul sfert al secolului al XVI-lea. O altă frumoasă Biserică fortificată, se află în satul Boian, construită în secolul al XV-lea. Localitatea este renumită şi pentru rasa românescă de porci– porcul de Bazna.

Localitatea Cărpineţ din Bihorare o legendă care spune că strămoşii acestor locuri ar fi trăit peste 100 de ani fiecare. Poate că longevitatea este dată de aerul curat şi apa din izvoarele Codrului Moma. Aşezarea comunei în apropierea Munţilor Apuseni oferă turiştilor ocazia de a descoperi peisaje montane spectaculoase şi tinereţea fără bătrâneţe. Izbucul de la Călugări sau Apa Momii, cum l-au numit localnicii (după denumirea Munţilor Codru Moma), a fost preţuit ca un loc sfânt, unde se înălţau evlavioase rugăciuni sub cerul liber. Localnicii îl consideră că fiind binecuvântat şi cu puteri miraculoase de vindecare a unor boli. În Peştera Câmpenească se găseşte cea mai mare cascadă subterană din România, care are o înălţime de 40 m. Tăul lui Ghib este un lac dolinar situat pe Platoul carstic Vaşcău, la 3 km de satul Izbuc.

Citeste mai mult:adev.ro/mtd3fv