Cel mai mare jaf din perioada comunistă jpeg

Cel mai mare jaf din perioada comunistă

Se întâmpla în data de 28 iulie 1959. Patru bărbați și o femeie jefuiesc o mașină a Băncii Naționale a Republicii Populare Române. Suma furată? Peste 1.600.000 de lei. O sumă enormă pentru acele vremuri, având în vedere că societatea românească din vremea aceea trebuia să fie una în care toți cetățenii să fie egali;banul, teoretic, nu avea nicio valoare. Numele celor care au comis jaful? Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor și Monica Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obedianu.

Un jaf cum nu se mai văzuse

Dedesubturile acestui jaf nu sunt încă pe deplin știute, deoarece autoritățile comuniste au avut grijă să mușamalizeze cazul cu o foarte mare iscusință. Nu ar fi fost prea sănătos pentru regim ca oamenii muncii să afle că, într-o societate ce se voia perfectă și unde toată lumea muncea pentru construirea socialismului, existau elemente ce puneau în pericol orânduirea. În cele din urmă, autorii jafului au fost prinși, condamnați, și apoi obligați să își joace propriile roluri în filmul de propagandă Reconstituirea, regizat de către Victor Calotescu, și apărut în 1960. Cel mai probabil, autoritățile le-au propus o pedeapsă mai ușoară în cazul în care filmul ar fi ieșit cu trebuia. 

Jaful a fost comis undeva în jurul orei 8:00. Banda ia cu asalt o mașină a Băncii Naționale a R.P.R. marca Skoda Station. Angajații băncii nici măcar nu erau înarmați, iar ușa mașinii nu avea încuietoare. Totul se întâmpla în fața Maternității Giulești, la o sucursală a Băncii Naționale, pe atunci în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Vigilența uneia dintre angajatele maternității aduc la iveală și primele indicii cu privire la identitatea făptașilor:șoferul getaxului cu care s-au furat banii purta mustață. La prima vedere nu pare un indiciu extrem de important, însă pe viitor se va vedea cum acesta a contribuit la descoperirea identității infractorilor.

Se începe ancheta. Autoritățile încep să verifice dosare, să ancheteze în mod brutal sute de persoane și să facă supravegheri. Erau bănuite elementele legionare și elementele naţionaliste. Din declaraţiile altor martori se pare că şoferul getaxului ar fi fost un şofer foarte bun, deci se încep investigaţiile în cadrul garajelor din Capitală. Concomitent, este blocată ieşirea maşinilor din oraş. Din declaraţiile multora care au fost anchetaţi, printre care s-a aflat şi tatăl lui Ilie Năstase, s-au folosit metode de interogare dintre cele mai violente. Făptaşii erau bănuiţi că au comis şi alte infracţiuni de-a lungul timpului, deoarece modul de operare era acelaşi. O parte din bani va fi găsită  în apropiere de Moara Ciurel, anchetatorii find direcționați acolo de către un pionier vigilent. Suma găsită: 138.000 de lei. În cele din urmă va fi găsită și mașina, abandonată pe strada Dr. Teohari. Acolo anchetatorii vor mai găsi încă 213.000 de lei.

După interogările unor martori, unul dintre ei îl recunoaște pe Igor Sevianu într-o poză. Acesta este prezentat de autoritățile comuniste din filmul Reconstituirea drept fire aventurieră, care nu muncea de doi ani. De asemenea, îi sunt verificați și prietenii, și se descoperă că era apropiat al lui Glenzstein Abrașa, element naționalist care nici el nu muncea, și al lui Alexandru Ioanid, fost lucrător în cadrul Miliției. După cum spunea chiar unul dintre anchetatori, apar posibiltățile de procurare a armelor și uniformelor. Rezultate îi sunt prezentate colonelului care conducea ancheta, care dă dispoziții pentru supravegherea casei lui Ioanid și Sevianu. Într-una din locuințe un agent descoperă banderola de la un teanc de bancnote. Se vor face percheziții în imobilele celor doi, unde se vor găsi bani și arme. Toată banda va fi descoperită și arestată, urmând ca mai apoi să fie judecată.

Procesul lor a fost unul tipic acelei perioade. Autorii jafului au recunoscut tot fără nicio reținere. În filmul făcut de autoritățile comuniste se poate vedea cu ochiul liber falsitatea gesturilor actorilor și caracterul pur propagandistic al scenariului. Unul dintre făptași, Igor Sevianu, după ce fusese anchetat timp de două ceasuri și după ce negase toate acuzațiile care i se aduceau, recunoaște efectiv tot ceea ce făcuse după ce unul din anchetatori scoate dintr-un sertar un pistol automat și alte câteva pistoale.

Toți membrii bandei, mai puțin Monica Sevianu, au fost condamnați la moarte, deoarece în vremea aceea oricine fura mai mult de 100.000 de lei primea automat această sentință. Monica Sevianu a primit doar muncă silnică pe viață, deoarece era mamă a doi copii. Nu este exclus ca în spatele membrilor bandei să fi fost puse și alte acuzații, așa cum se întâmpla pe atunci. Scena din filmul de propagandă în care cei șase sunt judecați la tribunal este chiar judecata în sine.

Cine erau de fapt autorii jafului?

Toți membrii bandei erau intelectuali și lucraseră în diferite domenii, unii fiind chiar din rândurile nomenclaturii comuniste, apropiați ai unor figuri importante din cadrul conducerii partidului.

Alexandru Ioanid, zis și Lică, era membru al Partidului Comunist. Era născut în 1920 și era locotenent-colonel de miliție. Fusese căsătorit cu sora soției ministrului de interne Alexandru Drăghici. Ocupase diverse funcții importante precum cea de șef al direcției judiciare a Miliției, dar în martie 1959 pierde postul de director, în mai 1959 fiind pensionat. Numele său real era Leibovici.

Paul Ioanid era fratele mai mic al lui Alexandru Ioanid. Era născut în 1923, și, la fel ca fratele său, era o figură importantă în structura partidului. La bază era inginer, expert în aeronautică și pilot de avioane. Studiase la Moscova, dându-și doctoratul acolo, și se făcuse cunoscut prin comentariile din presă și radio cu privire la lansările în Cosmos. Fusese profesor universitar la Academia Militară și șef de catedră. Participase, ca reprezentat al României, la programul spațial al URSS, dar la întoarcerea în țară fusese anchetat de către Securitate.

Igor Sevianu, zis și Gugu, era inginer de aviație și lucrase la Oficiul Național de Turism. Era șomer din 1957. Membru al Partidului Muncitoresc Român avusese și funcția de locotenent de miliție până în 1951. În trecut îl chemase Herscovici. Avea doi copii cu Monica Sevianu, și trăiau din ceea ce câștiga soția sa de pe urmă meditațiilor. În vremea celui de-Al Doilea Război Mondial participase la acțiuni de sabotare a trupelor naziste.

Monica Sevianu, era soția lui Igor Sevianu, lucrare la radio, dar fusese dată afară în 1957 deoarece nu avea studii superioare. A fost căsătorită și înainte de mariajul cu Igor și era de profesie ziaristă. De asemenea, mai locuise în trecut și în Israel, acolo unde se va întoarce în 1970, după ce în 1964 a fost eliberată în urma unui decret dat de Nicolae Ceaușescu. A murit în 1977.

Sașa Mușat al cărui nume adevărat era Glenzstein Abrașa, era născut în 1924. Membru UTC încă din anii de ilegalitate ai partidului, era un apropiat al lui Emil Bodnăraș, fiind văr prima cu soția acestuia, Florica. În 1948 este trimis ca spion în Franța, dar este deconspirat și expulzat înapoi în țară, undeva devine conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București, de unde va fi concediat în 1958, pe motiv că nu avea doctoratul.

Haralambie Obedeanu, zis Hari, fusese ziarist la Scânteia și decan al Facultății de Jurnalism din cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu” până la finalul lui 1958. Mai lucrase şi la Ministerul de Interne şi era membru al Partidului Muncitoresc Român.

Cei cinci bărbaţi au fost condamnaţi la moarte, iar Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, fiind mamă a doi copii. Procesul a durat între 20 şi 22 noiembrie 1959 şi a fost filmat de către autorităţi. De asemenea, s-a realizat şi filmul de propagandă Reconstituirea, apărut în 1960, prezentat doar în anumite cercuri din interiorul partidului. Recursurile ulterioare nu au fost aprobate nici de Tribunalul Militar şi nici de Marea Adunare Naţională.

Pe lângă filmul de propagandă, au mai fost făcute şi alte filme care vorbesc despre acest jaf, filme precum Marele jaf comunist, apărut în 2004, regizat de către Alexandru Solomon şi filmul Reconstruction, apărut în 2001 şi regizat de către Irene Lusztig, care nu este nimeni alta decât nepoata Monicăi Sevianu, precum și Closer to the Moon (2013), regizat de Nae Caranfil.

Bibliografie:

1.     Reconstituirea, 1960, regizat de către Victor Calotescu.

2.     Reconstruction, 2001, regizat de către Irene Lusztig

3.     Marele jaf comunist, 2004, regizat de către Alexandru Solomon

4.     Emisiunea Secvenţial din 14 iulie 2013