"Cei mai grei" de la categoria grea
În 1860 avea loc prima finală mondială de box, la categoria grea. Deşi a fost o competiţie considerată ilegală la acea vreme, finala dintre John Heenan şi Tom Sayers este primul dintr-un şir de meciuri ale secolului. Tehnică, talent, ambiţie sau noroc? Iată doar câteva dintre meciurile care au rămas în istoria sportului.
Muhammad Ali vs. Joe Frazier
1 octombrie 1975. Data când a fost cel mai aproape de moarte. Aşa a descris Muhammad Ali experienţa meciului. Bătălia finală din trilogia meciurilor dintre Cassius Clay aka Muhammad Ali şi Joe Frizier este prima în topul celor mai bune dueluri din box. Locul în care s-a desfăşurat meciul a fost capitala Filipinelor, Manila, unde preţ de 14 runde s-a deslănţuit infernul. Ali a dominat primele runde, apoi Joe şi-a luat revanşa. În repriza a XIII-a şi a XIV-a, Ali a pus totul pe masă:a luptat ca şi cum viaţa lui ar fi depins de asta. „ Drama în trei acte”, cum a fost descris meciul de către Sports Illustrated, s-a încheiat cu victoria lui Muhammad Ali, acesta câştigând prin KO tehnic. Meciul poate că ar fi continuat şi astăzi dacă antrenorul lui Frazier, Eddie Futch, nu ar fi aruncat prosopul:„ Gata, fiule. S-a terminat! Nimeni nu o să uite vreodată ce ai realizat astăzi, aici.
”
Joe Louis vs. Billy Conn
18 iunie 1941. Unul dintre cele mai surprinzătoare meciuri din istorie. Legendarul Joe Louis a fost ţinut în şah timp de 12 runde de către Billy Conn. Faptul că era cu 20 de kilograme mai uşor şi agilitatea sa nu au reuşit să îl învingă pe Louis, care în opinia multora este cel mai bun boxer la categoria grea al tuturor timpurilor. Cu un simplu croşeu de dreapta el a fost învins. „Tot ce aveam de făcut era să stau cât mai departe de Joe timp de trei runde şi eram campion.”, avea să îşi exprime mai târziu regretul Billy Conn. După meci, cei doi aveau să devină prieteni pe viaţa. După mulţi ani, Conn îşi întreabă prietenul de ce nu l-a lăsat să deţină titlul măcar pentru şase luni. Ca răspuns, Louis îi spune:„ Ai avut titlul pentru 12 runde şi i-ai putut face faţă.”
Jack Dempsey vs. Luis Firpo
14 septembrie 1923. New York. 3 minute şi 57 de secunde. 82.000 de spectatori. De şapte ori a fost pus la pământ Firpo, şi de şapte ori s-a ridicat. În ultimele secunde, Firpo l-a băgat în corzi pe americanul Dempsey, şi cu o directă de dreapta l-a zburat în public. Pentru campionul Jack Dempsey nu a fost de ajuns. S-a întors în ring şi a învins. Prin K.O. Meciul nu a rămas în istorie decât prin statistica impresionantă, ci şi prin faptul că a fost pentru prima dată în istorie când un boxer latin lupta pentru titlul mondial la categoria grea.
Julio Cesar Chavez vs. Meldrick Taylor
„Tunetul întâlneşte Fulgerul”, aşa a fost denumită partida, atribuindu-se lui Chavez puterea pumnului şi lui Taylor viteza. Meciul a fost unul echilibrat timp de 11 runde, însă după tot acest timp pumnii primiţi au început să se resimtă asupra lui Taylor. Ameţit, el a fost direcţionat de către arbitru către colţul lui. Deşi ar fi putut câştiga la puncte, corpul lui Taylor a cedat:faţa umflată, oasele din jurul ochilor rupte, buza sângerâng abundent. S-a prăbuşit pe arenă, şi nu a mai răspuns arbitrului.
