Ceauşescu, despre rolul femeii în politică. Contre cu Isabel Peron

În februarie 1973, Juan Domingo Peron şi Isabel Martinez de Peron, a treia lui soţie, au fost în România într-o vizită particulară. La acel moment, nu aveau nici o calitate oficială. Nicolae Ceauşescu i-a primit la vila de la Olăneşti.

Soţii Peron erau însoţiţi de nelipsitul Jose Lopez Rega, astrolog cu mare influenţă asupra Isabelei. Atât de multă încredere avea aceasta în clarvăzător, că îşi convinsese soţul să-l accepte ca secretar particular. De la Bucureşti, Isabel şi prezicătorul intenţionau să voiajeze în China, Vietnam şi Coreea, îl informase anterior Ştefan Andrei pe Ceauşescu, şi roagă să le fie înlesnite contacte cu ambasadele statelor vizate. Juan Peron, admirator înfocat al lui Ceauşescu şi al politicilor sale, era nerăbdător să îl cunoască personal pe liderul român. Şi, în al doilea rând, să se informeze în legătură cu viitoarea vizită a acestuia în America Latină, pentru a contribui la o primire fastuoasă, pe potriva unui lider de talie planetară. Astfel şi-au motivat cei trei venirea, nu că ar fi intenţionat să folosească Bucureştiul ca „organizator“ al vizitei în Asia.

Aproape preşedinte

După lovitura de stat care-l îndepărtase de la putere, Juan Peron trăia în exil. Stabilit în Spania, efectua lungi voiaje prin lume, se întâlnea cu diverşi lideri, se informa. Din când în când călătorea şi în ţara natală. O vizitase, de pildă, cu puţin înainte de sosirea la Bucureşti, şi nu doar în scopuri sentimental-turistice. În martie 1973, urmau alegeri prezidenţiale. La Buenos Aires, Peron avusese mai multe întâlniri politice şi încropise o coaliţie de partide dispuse să-i sprijine ambiţiile de-a reveni la putere, numită Mişcarea Justiţialistă. Aceasta, spunea Peron, nu este partid politic, ci „o mare mişcare naţională cu funcţii socialiste“. În scurt timp, planurile aveau să-i fie încununate de succes, dar la vremea când îi promitea lui Ceauşescu o primire spectaculoasă în Argentina, Juan Peron era doar o persoană particulară.

Predicţii despre viitorul omenirii

La începutul lui februarie 1973, când sud-americanii au ajuns în România, soţii Ceauşescu se repauzau la Olăneşti. Aşa că i-au primit pe toţi trei-soţii Peron plus clarvăzătorul Lopez, într-un cadru relaxat, la vila destinată vacanţelor hibernale. Ştefan Andrei îi transmisese lui Ceauşescu rugămintea oaspetelui ca la conversaţie să fie de faţă şi Isabel Martinez de Peron. Pentru echilibru, a asistat şi Elena Ceauşescu. A urmat o discuţie informală, unde s-au abordat teme fel şi fel. S-a trecut prin istoria omenirii întreagă, din antichitate până la zi-nu de dragul discuţiei, deşi Peron fusese în tinereţe profesor de istorie şi îi plăcea să converseze pe temă, ci pentru a anticipa viitorul omenirii prin alte metode decât esoterismul lui Lopez. S-a mai vorbit despre posibila dispariţie a graniţelor naţionale, Peron arătându-se încântat de perspectivă, iar Ceauşescu-mai sceptic. De la frontiere s-a ajuns la poluare şi de acolo, la clasa muncitoare, după ce în prealabil se vorbise despre rolul femeii în societatea viitorului mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Isabel-feministă, Ceauşescu-marxist

La acest subiect, discuţia a fost condusă de doamna Peron. Ceauşescu a contrazis-o apăsat, în câteva rânduri, cu argumente furnizate de marxism-leninism. Lumea nu se împarte în bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, ori pe criterii etnice, a spus Ceauşescu, puţin sensibil la argumentele feministe ale doamnei Peron. Socialul trasează liniile de separaţie în societate, a grăit acesta. „Fără a veni în contradicţie cu doamna Peron, dar pentru a asigura o perspectivă de transformări trebuie să te bizui pe forţele sociale de bază-ţărani, muncitori, intelectuali“. Ambiţiile politice ale acesteia, mascate în grija faţă de soarta semenelor, nu i-au scăpat liderului român. „Deci, dacă doamna Peron vrea să devină şi preşedinte al Argentinei sau vicepreşedinte, atunci trebuie să se sprijine pe clasa muncitoare, pe ţărănime, pe intelectualitate“. Şi să facă politică serios, într-un partid, a mai sfătuit-o Ceauşescu. „Aşa că dacă vreţi să jucaţi un rol în Argentina, nu cu mişcarea femeilor, ci cu partidul politic trebuie să colaboraţi“.

Elena Ceauşescu, inspirată de Isabel Peron?

În discuţia de la Olăneşti, Elena Ceauşescu a intervenit o singură dată. Dar trebuie că a observat-o atent pe ambiţioasa Isabel Peron, aşa cum făcea de regulă cu toate interlocutoarele. În martie, coaliţia peronistă avea să câştige alegerile în Argentina. În toamnă, Peron a revenit la putere, Isabel secondându-l din funcţia de vicepreşedinte iar după decesul acestuia, în iunie 1974, i-a succedat în fruntea statului.

Ceauşescu şi Peron au avut ocazia să se revadă peste exact un an, în martie 1974, când şeful statului român a mers în Argentina. Fostul său oaspete şi-a ţinut promisiunea de la Bucureşti şi i-a făcut o primire fastuoasă.

În timpul acelei vizite, Elena Ceauşescu a manifestat faţă de Isabel Peron un interes deosebit, scrie într-un volum de memorii Violeta Năstăsescu, interpreta de limbă engleză care a fost cu Ceauşeştii în Argentina. Înainte de plecările în străinătate, protocolul pregătea un dosar ce conţinea inclusiv biografiile oficialităţilor ce urmau a fi întâlnite. Iar Isabel avusese o viaţă palpitantă. Peron o remarcase într-un club de noapte, unde lucra ca dansatoare. „Trebuie să fi primit unele informaţii despre trecutul ei, care nu era prea diferit de al primei doamne Peron, Eva“, scrie Violeta Năstăsescu. „Plecând de la aceste informaţii, Elena Ceauşescu urmărea atent felul cum se mişca, atitudinea, gesturile şi stilul primei-doamne argentiniene. Într-o seară, înainte de cină, stând de vorbă cu Elena Ceauşescu despre impresiile de peste zi, aceasta s-a referit la Isabela Peron, comentând felul în care era îmbrăcată, bijuteriile pe care le purta şi, în general, conduita pe care o avea. «Am întrebat-o cum îşi organizează programul zilnic şi am aflat că îşi rezervă întotdeauna timp pentru tratament cosmetic, practicarea de sporturi în timpul liber şi alte asemenea lucruri», mi-a spus ea. «Îmi place să sondez femei de acest gen. Este bine de ştiut!», a adăugat“.

Sursa: www.adevarul.ro