Ce moştenim de la neanderthalieni? jpeg

Ce moştenim de la neanderthalieni?

Acum mai bine de 30.000 de ani, specia Homo Sapiens a început după plecarea din Africa să se întâlnească cu omul de Neaderthal, o altă specie care se separase de omul anatomic modern cu sute de mii de ani înainte.

În pofida diferentelor dintre ele, cele două specii au produs urmaşi cu dublă descendenţă. Astăzi urmele biologice ale acelei “coliziuni” dintre populaţii sunt de observat în genomul europenilor şi asiaticilor. Institutul medical Howard Hughes din Harvard a analizat care bucăţi din genomul uman păstrează segmente de ADN neanderthalian. Scopul era întelegerea impactului biologic a schimbului de gene dintre cele două specii, pentru că se bănuia că atunci când s-au amestecat, s-ar fi selectat noi trăsături care şi-au pus amprenta asupra genomului uman.

Până de curând cercetătorii nu au avut posibilitatea de a afla multe despre ce se întâmplă la întâlnirea dintre două populaţii, dacă se înlocuiesc una pe cealaltă sau dacă se amestecă. A doua variantă este raspunsul:urmaşii poartă gene ale ambelor grupuri ancestrale. Echipa a comparat genomul neanderthalian complet cu genomurile a 1000 de oameni din diverse zone ale globului. Dacă variaţia genetică este absentă la africanii de azi, dar prezentă la non-africani, este o dovadă bună că îşi are originile în omul de Neanderthal.

Cercetătorii au descoperit că oamenii din Asia au în medie mai mult genom neanderthalian decât cei din Europa, iar africanii nu au deloc. Dar asta se ştia de mai demult. Noutatea a constat în depistarea concretă a genelor de descendenţă neanderthaliană. Unele gene au o astfel de variantă în mai mult de 60% dintre europeni şi asiatici. S-a descoperit că majoritatea genelor moştenite de la neanderthalieni sunt cele din alcătuirea keratinei.

Acest lucru sugerează că pe măsură ce oamenii se adaptau la mediul non-african s-ar putea să fi beneficiat de adaptările deja prezente la ceilalţi oameni. S-a analizat şi porţiunile din genomul uman unde varianta neanderthaliană lipseşte cu desăvârşire. Cea mai curioasă zonă este cea a cromozomului X, unul dintre cromozomii sexului. Observaţia că acest cromozom nu are descendenţă neanderthaliană sugerează ceva neaşteptat:un fenomen biologic numit sterilitate hibridă. Când două organisme au o rudenie îndepărtată, genele legate de fertilitate moştenite pe cromozomul X interacţionează slab cu alte gene din genom. Interferenţa dintre perechile de gene poate cauza infertilitatea masculilor, care au doar un singur cromozom X. se întâmplă când populaţiile nu mai sunt chiar atât de apropiate genetic.

Pentru a confirma ideea, echipa s-a uitat la genele raspunzătoare de funcţionarea testiculelor şi a constatat că într-adevăr moştenirea neanderthaliană lipseşte. Absenţa ADN-ului acestei specii din cromozomul X şi organele bărbăteşti sugerează că masculii care au moştenit un cromozom X neanderthalian erau sterili. Înseamnă că atunci când homo sapiens s-a amestecat cu omul de Neanderthal, speciile aproape că nu mai erau compatibile biologic.

Informaţia ar putea fi utilizată pentru a înţelege anumite boli, pentru că se pare că modificările genetice care măresc riscul de lupus, diabet sau boala Crohn provin de la neanderthalieni.